English
Guvernul României vrea să oprească instruirea angajaţilor din instituţii publice şi să elimine finanţarea pentru studii şi cercetări, conform unei ordonanţe privind gestionarea deficitului bugetar, avertizează Centrul de Formare APSAP. Măsura vizează toţi angajaţii din aparatul bugetar, de la medici, personal medical auxiliar, personal din aviaţie, specialişti în securitate cibernetică, funcţionari publici şi alte categorii profesionale, punând în pericol sectoare vitale pentru funcţionarea optimă a României. Consecinţele vor fi devastatoare pentru calitatea serviciilor publice, siguranţa cetăţenilor şi imaginea României în Uniunea Europeană. Mai mult decât atât, această măsură încalcă un drept şi o obligaţie prevăzute în legislaţia muncii potrivit căreia organizaţiile publice trebuie să asigure cursuri de instruire şi perfecţionare a angajaţilor cel puţin o dată la fiecare 2 ani.
"Decizia de a elimina finanţarea pentru pregătirea profesională a bugetarilor survine într-un moment critic, când nevoia de educaţie, formare şi perfecţionare continuă este mai acută ca niciodată. Angajaţii din sectoare esenţiale pentru sănătatea şi siguranţa cetăţenilor au nevoie de pregătire constantă şi actualizată pentru a proteja eficient românii. Impactul acestei decizii este profund şi de neimaginat. Reducerea competenţelor personalului din aceste domenii va degrada calitatea serviciilor publice, va amplifica riscurile pentru siguranţa cetăţenilor şi va afecta grav imaginea României pe plan internaţional. Pe termen lung, măsura va submina competitivitatea şi stabilitatea ţării noastre pe scena globală", declară Bogdan-Costin FÂRŞIROTU, fondator al Centrului de Formare APSAP, furnizor autorizat de programe de formare profesională din 2006.
Această măsură, inclusă în ordonanţa pentru măsuri fiscal-bugetare, art. 3, alin. 1, va avea efecte devastatoare cu atât mai mari cu cât, conform informaţiilor apărute public la final de august, Ministerul Finanţelor a pregătit un proiect de ordonanţă de urgenţă care prevede oprirea angajărilor la stat chiar şi "în cazuri temeinic justificate". Noua prevedere va afecta în mod direct competenţele şi pregătirea profesioniştilor care asigură funcţionarea unor domenii vitale pentru societate. Scăderea calităţii acestor servicii va compromite eficienţa şi siguranţa publică.
Cele mai drastice consecinţe ale interzicerii formării profesionale sunt:
Eroziunea calităţii serviciilor publice. Personalul din aparatul bugetar reprezintă coloana vertebrală a administraţiei statului, iar lipsa pregătirii profesionale adecvate va conduce inevitabil la o scădere a calităţii serviciilor oferite cetăţenilor. Această decizie riscă să adâncească neîncrederea publicului în instituţiile statului.
Încălcarea obligaţiilor legale privind formarea continuă. Decizia de a opri finanţarea pentru formarea profesională contravine direct principiilor stabilite prin Codul Muncii şi Codul Administrativ, care impun organizaţiilor obligaţia de a asigura formarea continuă a angajaţilor cel puţin o dată la fiecare doi ani. Această măsură pune instituţiile publice într-o poziţie de neconformitate legală, expunându-le la riscul unor litigii din partea angajaţilor cărora le este limitat accesul la educaţie şi la promovarea în grad profesional superior.
Degradarea capacităţii de reacţie în situaţii de urgenţă. Lipsa instruirii continue a personalului din instituţiile publice va reduce semnificativ capacitatea acestora de a răspunde eficient în situaţii de criză sau de urgenţă. Acest lucru poate duce la întârzierea intervenţiilor critice, precum şi la gestionarea defectuoasă a resurselor în cazuri de dezastre naturale, atacuri cibernetice sau alte incidente majore, ceea ce va pune în pericol vieţile şi siguranţa cetăţenilor.
Îngreunarea inovării şi adaptabilităţii. Într-un context global marcat de schimbări rapide şi de noi provocări tehnologice, lipsa investiţiei în formarea continuă a personalului va reduce capacitatea administraţiei publice de a inova şi de a se adapta la noile cerinţe. Fără pregătire actualizată, funcţionarii publici vor fi mai puţin capabili să implementeze soluţii moderne şi eficiente, ceea ce va încetini progresul în diverse domenii esenţiale.
Creşterea costurilor pe termen lung. Deşi oprirea finanţării pentru formare poate părea o economie pe termen scurt, în realitate, aceasta va duce la creşterea costurilor pe termen lung. Lipsa competenţelor adecvate va genera erori administrative, ineficienţe şi nevoi de remediere care vor fi mult mai costisitoare decât investiţia iniţială în pregătirea personalului. De asemenea, un personal nepregătit poate contribui la creşterea litigiilor împotriva statului, aducând astfel costuri suplimentare din bugetul public.
Pierderea competitivităţii României pe plan internaţional. Într-o lume globalizată, în care performanţa guvernamentală şi administrativă este un criteriu esenţial de evaluare a unui stat, măsura anunţată pune România într-o lumină nefavorabilă. Imaginea internaţională a ţării noastre va avea de suferit, iar partenerii externi vor percepe România ca pe un stat care nu investeşte în formarea şi perfecţionarea personalului său din aparatul de stat, ceea ce poate duce la izolarea ţării pe plan diplomatic şi poate atrage critici la nivel internaţional.
Această decizie poate duce la o criză majoră în sectoarele critice, ca sănătatea publică, aviaţie, siguranţa ţării şi securitatea cibernetică, unde formarea continuă şi perfecţionarea profesională sunt esenţiale pentru a face faţă provocărilor moderne şi pentru a asigura protecţia şi bunăstarea populaţiei.
Centrul de Formare APSAP face un apel la Guvernul României să reconsidere această decizie privind pregătirea profesională şi să continue să investească în formarea şi dezvoltarea profesională a bugetarilor, pentru a asigura un nivel ridicat de competenţă, încredere şi siguranţă în serviciile publice oferite cetăţenilor României.
Fondată în 2014, organizaţia neguvernamentală Centrul de Formare APSAP a devenit unul dintre cele mai de încredere organizaţii care furnizează programe de perfecţionare pentru sectoarele public şi privat din România. Furnizor acreditat de formare profesională, cu o experienţă de mai bine de 18 ani, Centrul de Formare APSAP are peste 250.000 de participanţi activi şi un corp de lectori alcătuit din 75 formatori excepţionali. Prin cursurile oferite pentru angajaţii de la stat şi cei din domeniul privat se află cursuri de resurse umane, protecţia datelor, competenţe digitale, marketing digital şi social media, public speaking, competenţe antreprenoriale, management de proiect şi altele. Toate cursurile APSAP sunt autorizate de Ministerul Muncii şi de Ministerul Educaţiei.
Sute de companii private aleg, an de an, serviciile de formare şi perfecţionare organizate fizic (cu prezenţă) sau în format online ale Centrului. Doar în ultimii 4 ani de activitate, Centrul de Formare APSAP a organizat 3.000 de programe de formare şi conferinţe naţionale la care au participat peste 100.000 de persoane fizice, funcţionari publici, personal contractual, demnitari şi alte categorii de personal din ţara noastră.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
