Apus de burse emergente

Extinderea crizei financiare globale la nivelul economiilor dezvoltate a condus la o redirecţionare majoră a fluxurilor de capital către pieţele emergente. Efervescenţa manifestată în cadrul multor burse din Europa de Est, Asia şi America Latină a fost pusă pe seama reformelor şi liberalizării pieţelor locale.

Da, au fost şi reforme şi liberalizare, dar natura creşterilor din ultimii ani a fost profund viciată de dependenţa faţă de investiţiile speculative externe.

Prin politicile monetare relaxate, băncile centrale din aceste ţări s-au angajat pe calea deprecierii competitive a monedelor naţionale faţă de principalele valute internaţionale, uitând de importanţa acumulării capitalului intern.

Aflate încă departe de mult propovăduita convergenţă cu economiile dezvoltate, ţările emergente au început să simtă cum li se dizolvă perspectivele luminoase. Începutul se pare că a fost făcut deja pe burse.

La sfârşitul lunii iulie 2013, Warsaw Business Journal scria că "tot mai mulţi brokeri părăsesc piaţa poloneză", pe noua listă regăsindu-se Credit Suisse Securities, KBC Securities şi Amerbrokers.

Motivul îl reprezintă reducerea considerabilă a marjelor de profit, asta înainte ca autorităţile poloneze să treacă la "reformarea", prin naţionalizare parţială, a fondurilor private de pensii.

Tot în aceeaşi perioadă, Bloomberg ne informa despre începutul exodului şi în cazul Bursei din Praga. "Singura bancă listată din Cehia îşi sfătuieşte clienţii să cumpere acţiuni din Statele Unite, Franţa şi Germania, pe fondul declinului tranzacţiilor la Prague Stock Exchange, al cărui indice principal a înregistrat cea mai mare scădere din Europa după Cipru", se arată în articolul Bloomberg.

Probabil că nu dintr-o coincidenţă, Komercni Banka AS, deţinută de Societe Generale, recomandă investiţiile în Franţa, dar această recomandare trebuie luată, bineînţeles, ca o glumă. Cât de "curajos" trebuie să fie un investitor în Franţa lui Hollande?

Poate tot ca o glumă ar trebui luat şi îndemnul de a investi pe bursele americane, în condiţiile în care creşterea până la noi recorduri a fost determinată de relaxarea cantitativă a Fed-ului, iar piaţa s-a decuplat de mult de factorii fundamentali. Acolo nu se mai poate vorbi de investiţii, ci de speculaţii amplificate de algoritmii marilor jucători, care au ajuns să facă peste 80% din rulajele zilnice.

În analiza Bursei de la Praga, Bloomberg precizează că volumul tranzacţiilor a scăzut cu o rată anuală de 36% în prima jumătate a anului curent, în condiţiile în care numărul companiilor listate este de 25, faţă de mii în anii "90, iar ultima ofertă publică iniţială a fost făcută în 2008. Nici că se putea un mediu mai "prielnic" în care să vină propunerea social-democraţilor, cel mai mare partid din Parlament, de a majora impozitele pentru companiile mari.

Nu a ajutat nici faptul că Bursa de la Praga este membră a CEE Stock Exchange Group, organizat de către Wiener Boerse, şi din care mai fac parte bursele din Austria, Ungaria şi Slovenia. Trecerea la platforma de tranzacţionare Xetra, în noiembrie 2012, a fost justificată prin "facilitarea accesului investitorilor străini şi extinderea tranzacţiilor pe pieţe care utilizează aceeaşi platformă", după cum scrie Bloomberg. Rezultatul a fost, însă, fragmentarea tranzacţiilor şi accentuarea scăderii volumelor.

Peste Ocean, bate acelaşi vânt de plecare şi în Brazilia. Într-un articol recent din Financial Times, care face un scurt istoric al ascensiunii şi decăderii lui Eike Batista, până în urmă cu câteva luni cel mai bogat om de afaceri din Brazilia, autorii scriu că dificultăţile sale financiare indică "vremuri grele pentru mediul de afaceri din ţară".

Cauza? Deficitul de capital, aceeaşi problemă pentru toate economiile emergente, care au crezut că pot să neglijeze factorul fundamental al dezvoltării, în condiţiile accesului uşor la fluxurile speculative internaţionale, umflate de politica monetară ultrarelaxată a principalelor bănci centrale.

Dar acum, "era lichidităţilor facile s-a terminat, iar companiile braziliene trebuie să lupte cu rivalii de pe alte pieţe emergente pentru capitalul tot mai greu de găsit", după cum mai scrie FT.

Ceva s-a "rupt" în Brazilia în ultimele luni, şi nu este vorba doar de demonstraţiile împotriva politicilor economice guvernamentale, altfel nu se explică decizia recentă a celor de la Goldman Sachs.

După ce a anunţat, în aprilie 2013, că va face noi angajări, marea bancă americană a renunţat, conform unei ştiri recente de la Bloomberg, în condiţiile în care o mare parte a angajaţilor diviziei de investiţii din Brazilia, inclusiv jumătate dintre directorii executivi, au plecat. "Perspectivele pentru economie şi pentru tranzacţiile de fuziuni şi achiziţii s-au înrăutăţit peste aşteptări", a declarat un purtător de cuvânt al băncii.

Amintind că indicele Bovespa a scăzut cu circa 13% din aprilie 2013, Bloomberg mai scrie că şi alte bănci străine, printre care se regăsesc UBS şi Barclays, îşi reduc personalul din Brazilia, pe fondul reducerii oportunităţilor de investiţii.

Acţiunile OGX Petroleo e Gas Participacoes SA, cea mai importantă companie controlată, încă, de Eike Batista, au scăzut în ultimul an cu peste 90% la bursa din Sao Paulo, iar ponderea acestora în indice va creşte până la aproape 5% din septembrie 2013, conform datelor Bloomberg.

Va fi suficient pentru a opri căderea OGX? Nu, desigur. Este nevoie de un miracol pentru compania petrolieră a lui Batista, în condiţiile în care datoriile sunt uriaşe, iar creditorii au intrat în panică.

Bloomberg arată că fondul suveran de investiţii din Abu Dhabi se confruntă cu pierderi potenţiale de peste un miliard de dolari, ca urmare a unei investiţii în EBX Group, o altă companie a milionarului brazilian.

Tendinţa de părăsire a burselor emergente de către investitorii străini se va accentua, odată cu trecerea Federal Reserve de la vorbe la fapte în ceea ce priveşte reducerea programului de relaxare cantitativă.

Abia atunci se vor vedea rezultatele adevărate ale liberalizării şi reformelor trâmbiţate de autorităţile guvernamentale şi monetare din aceste economii.

Ce se întâmplă la noi? Nu prea multe. Deocamdată s-au pus mari speranţe în revigorarea pieţei de capital prin aducerea polonezului Ludwik Sobolewski la conducerea executivă a BVB. Din păcate se uită lucrul fundamental: o piaţă de capital nu poate funcţiona în absenţa capitalului.

Şi, după cum am văzut tendinţele de pe pieţele emergente, statutul de "emergent" nu mai poate fi păstrat doar aşteptându-i pe investitorii străini.

Noi avem acum nevoie de o liberalizare majoră a pieţei de capital, prin deschiderea accesului direct către acţiunile companiilor, restrângerea cadrului de reglementare, eliminarea impozitării dobânzilor aferente depozitelor bancare, precum şi de eliminarea câştigurilor din aprecierea acţiunilor. Adică de măsuri care să stimuleze economisirea şi formarea capitalului naţional.

Altfel vom aştepta mult şi bine, după apusul actualei "ordini" de pe bursele emergente, să vină un alt străin care să ne scoată din întuneric.