Ascensiunea monetară a Chinei capătă noi proporţii

Ascensiunea globală a monedei naţionale a Chinei a mai trecut o piatră de hotar, săptămâna aceasta, după ce Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication (SWIFT) a anunţat că yuanul a devenit a doua cea mai utilizată monedă în finanţarea comerţului internaţional, depăşind euro.

"Evoluţia din ultimii ani a yuanului se corelează cu importanţa economică a Chinei pe plan mondial", potrivit reprezentanţilor Admiral Markets. China încearcă de mult timp să sporească importanţa yuanului, realizând o serie de parteneriate locale, dar şi cu Rusia, inclusiv prin crearea unui fond monetar asiatic şi acumularea unor rezerve mari de aur cu rolul de a garanta valoarea monedei, arată domniile lor, care atrag, însă, atenţia că, în absenţa unei economii puternice, toate aceste măsuri ar fi "forme fără fond". "Cel mai puternic motor al internaţionalizării yuanului rămâne expansiunea economică a Chinei", apreciază analiştii.

Pentru moment, creşterea Chinei influenţează monetar doar partenerii săi direcţi, potrivit raportului Admiral Markets, care continuă: "Totuşi, pe măsură ce Asia va creşte ca nivel economic şi ca importanţă, ne putem aştepta ca, în 10-20 de ani, yuanul să devină moneda numărul unu la nivel mondial. Deocamdată, tendinţa este clar în favoarea Chinei, a cărei monedă se apreciază încet dar sigur în faţa dolarului american".

În prezent, China este o piaţă financiară închisă din punctul de vedere al accesului publicului larg la tranzacţionare, care, cu timpul, urmează să se deschidă, în mod inevitabil, apreciază reprezentanţii companiei. "Până atunci, însă, speculatorii din pieţele valutare folosesc dolarul australian ca principal proxi (n.r. intermediar), datorită simbiozei economice dintre cele două ţări, Australia fiind furnizorul numarul unu de materie primă al Chinei", explică domniile lor.

Performanţa yuanului arată că, în timp ce ţările dezvoltate încearcă să îşi sporească exporturile, prin devalorizarea monedelor, China, care este "liderul lumii în dezvoltare", chiar reuşeşte să facă acest lucru, potrivit portalului Zerohedge.

Moneda naţională a Chinei a ajuns la o cotă de 8,66% din scrisorile de credit şi colectare în comerţul mondial, faţă de 6,64% în cazul euro, după ce în ianuarie 2012 procentul era de 1,89% pentru yuan şi de 7,87% pentru euro, arată raportul SWIFT, citat de Bloomberg. Principalii utilizatori ai yuanului în finanţarea comerţului au fost China, Hong Kong, Singapore, Germania şi Australia, notează documentul.

"Este adevărat că exportatorii utilizează mai mult yuanul, pentru a spori atractivitatea şi competitivitatea bunurilor sau serviciilor vândute Chinei", a declarat pentru Bloomberg Cynthia Wong, de la Societe Generale. China are ca obiectiv sporirea importanţei monedei sale în comerţul mondial şi în investiţii, după ce statul a relaxat controlul asupra cursului de schimb şi a costurilor de finanţare în a doua economie mondială, explică publicaţia.

Adjunctul guvernatorului Băncii Populare a Chinei, Yi Gang, a afirmat în 20 noiembrie că nu mai este în interesul Beijingului continuarea extinderii rezervelor valutare, cele mai mari din lume, conform Bloomberg. La 30 septembrie, China avea rezerve valutare de 3.660 miliarde de dolari.

Valoarea depozitelor în yuani în Hong Kong, cel mai important centru de tranzacţionare a yuanului din lume din afara Chinei, a crescut în octombrie la nivelul record de 728 miliarde de yuani (128 miliarde de dolari), cel mai semnificativ avans din aprilie 2011, precizează sursa citată.

În acest trimestru au fost anunţate acorduri de pornire a tranzacţionării directe a yuanului (denumit şi renminbi) faţă de lira sterlină şi dolarul sinaporez, aminteşte publicaţia.

"Renminbiul este, în mod evident, o monedă foarte utilizată în finanţarea comerţului global şi, în special, a celui din Asia", a declarat, în anunţ, Franck de Praetere, directorul departamentului de plăţi şi pieţe de tranzacţionare al SWIFT.

Yuanul ocupă poziţia numărul 12 în sistemul global de plăţi, în luna octombrie, aceeaşi ca în luna precedentă, potrivit datelor SWIFT. Valorea plăţilor realizate a urcat cu 1.5% faţă se septembrie, mai puţin decât avansul înregistrat pe toate monedele, de 4,6%, ceea ce a determinat o scădere a cotei sale de piaţă cu două puncte de bază, arată sursa menţionată.

Tranzacţiile zilnice cu yuani au ajuns la valoarea de 120 miliarde dolari, în luna aprilie a acestui an, de la 34 miliarde dolari, în 2010, ceea ce o făcea a noua cea mai tranzacţionată din lume, potrivit unui raport din luna septembrie a Băncii Reglementelor Internaţionale (BIS), citat de Bloomberg.

Ministrul de Finanţe al Marii Britanii, George Osborne, a anunţat, pe 15 octombrie, că ţara sa şi China urmează să înceapă tranzacţionarea directă a monedelor naţionale. Beijingul a mai aprobat şi o linie de 80 miliarde yuani, care să permită investitorilor din Londra să cumpere active în zona continentală a Chinei. Un acord cu Sinagapore a fost semnat în săptămâna următoare, după ce au fost parafate înţelegeri cu Japonia şi Australia în anii trecuţi.

Banca Centrală Europeană (BCE) şi Banca Populară a Chinei au agreat să realizeze o linie bilaterală de swap valutar în valoare de 350 miliarde yuani, anunţa instituţia financiară în octombrie.

Swap-ul valutar reprezintă o înţelegere între două părţi prin care una dintre părţi face plăţi într-o anumită valută, iar cealaltă parte face plăţi într-o valută diferită la date viitoare convenite până la scadenţa aranjamentului.

Banca Populară a Chinei va înceta "practic" să intervină în piaţa valutară şi va extinde limita zilnică de tranzacţionare a yuanului, a scris guvernatorul băncii, Zhou Xiaochuan, într-un articol dintr-un ghid care explica reformele stabilite în urma unei întâlniri a Partidului Comunist, din data de 12 noiembrie.