AU ! - aur Patru decenii de când dolarul şi-a pierdut aurul

ELENA VOINEA
Ziarul BURSA #Investiţii Personale / 19 august 2011

Patru decenii de când dolarul şi-a pierdut aurul
  • document ataşat Hârtiile numite "bani"
    apasă aici pentru a descărca.

    Aurul a doborât, ieri, pe pieţele internaţionale, un nou vârf istoric de 1.824 dolari/ uncie, în creştere cu 1,7%, faţă de nivelul din şedinţa anterioară. Aurul a avansat şi pe piaţa de la noi, Banca Naţională a României (BNR) afişând un curs de 170,58 lei, comparativ cu valoarea de 169,91 lei, din şedinţa precedentă.

    Metalul galben a surclasat, săptămâ-na trecută, platina, metal care în mod normal este mai scump, deoarece este mai rar. O uncie de aur a ajuns, săptămâna trecută, la nivelul de 1.771 dolari, pe pieţele internaţionale.

    Acest maxim a fost atins cu o săptămână înainte de împlinirea a 40 de ani de la ruperea legăturii între dolar şi cantitatea de aur deţinută de SUA. Pe 15 august 1971, Richard Nixon, preşedintele Statelor Unite ale Americii (SUA), a decis anularea conversiei dolarului în aur, ca să protejeze moneda naţională.

    Preşedintele american susţinea la acea dată, într-un discurs adresat naţiunii: "În ultimele săptămâni, speculatorii au dus un război total pe dolarul american. Puterea unei monede naţionale se bazează pe puterea economică a acelei naţiuni, iar economia americană este de departe cea mai puternică din lume. În consecinţă, am dat ordin secretarului trezoreriei să ia măsurile necesare ca să apere dolarul împotriva speculatorilor. (...)

    Efectul acestei acţiuni, cu alte cuvinte, este să stabilizeze dolarul. Această acţiune nu ne va aduce prieteni printre dealerii internaţionali. Dar grija noastră principală este legată de muncitorii americani şi de competiţia corectă în lume".

    Sunt hotărât ca dolarul american să nu mai fie niciodată prizonier în mâinile speculatorilor internaţionali".

    Decizia preşedintelui Richard Nixon a însemnat prăbuşirea sistemului "Bretton Woods". Acest sis-tem prevedea un curs de schimb fix pentru dolarul american, raportat la aur, de 35 de dolari/uncie. Cursul de schimb al valutelor din ţările participante în sistemul "Bretton Woods" era legat de dolarul american şi implicit de aur. Sistemul a fost înfiinţat în iulie 1944, de către 44 de ţări, cu scopul reconstruirii economiei internaţionale, după cel de-al doilea Război Mondial.

    "Bretton Woods" a dus la creşterea rezervelor valutare în dolari, în ţările membre ale sistemului, bani pe care SUA trebuia să îi răscumpere cu aur. Guvernele străine au ajuns să aibă mai mulţi dolari decât aurul deţinut de către Banca Centrală a SUA şi prin urmare, statul american a trebuit să tipărească mai mulţi dolari, ca să menţină lichiditatea pentru comerţul internaţional.

    Pasivele externe ale SUA au depăşit, în 1960, rezervele naţionale de aur, iar în 1967, guvernul britanic a decis să devalorizeze lira, ceea ce a condus la creşterea cererii de aur. Doi ani mai târziu, mai mulţi participanţi la sistemul "Bretton Woods" au încercat să răscumpere rezervele de dolari pe care le deţineau.

    Toate acestea, împreună cu cheltuielile federale pentru Războiul din Vietnam şi cu persistenţa deficitului balanţei de plăţi, au stat la baza deciziei preşedintelui Richard Nixon de anulare a convertibilităţii dolarului în aur. Acest lucru a dus la prăbuşirea Bretton Woods şi a preţului standard al aurului, de 35 dolari/uncie.

    Din acel moment, ratele fixe ale cursurilor de schimb ale valutelor au dispărut şi acestea au început să fluctueze. "Şocul Nixon", aşa cum a fost numită la acea dată decizia preşedintelui american, a dus la apariţia banilor fiduciari, adică a însemnului monetar care are o valoare nominală, dar care nu este egală cu valoarea sa intrinsecă.

    Dolarul american s-a devalorizat, din 1971 şi până în prezent, în timp ce preţul aurului a crescut considerabil. De exemplu, cu 1.000 de dolari puteau fi cumpărate 28 de uncii de aur, în 1971, dar aceeaşi sumă nu acoperă, în prezent, nici măcar o singură unice de aur.

    Statele Unite ale Americii se află pe primul loc în topul ţărilor cu cele mai mari rezerve de aur, deţinând 8.133 de tone de aur, potrivit ultimelor date ale World Gold Council. Următoarele cinci locuri sunt ocupate de Germania cu 3.401 tone de aur, Fondul Monetar Internaţional cu 2.814 tone de aur, Italia cu 2.451 tone de aur, Franţa cu 2.435 tone de euro şi China cu 1.054 de tone de aur.

    Ţara noastră se află pe poziţia 33, cu 103 tone de aur, în timp ce Bulgaria se situează pe locul 44, cu 39 de tone de aur.

    Rezerva mondială de aur cântăreşte 30.700 de tone, iar cea a zonei euro, inclusiv Banca Centrală Europeană, este de 10.792 de tone.

    Scădere de 17% pentru cererea de aur, în trimestrul al doilea

    Cererea de aur a ajuns, în trimestrul doi al anului, la 919,8 tone, mai puţin cu 17% (în termeni de volum) faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor World Gold Council. În schimb, cererea de aur în termeni de valoare a crescut cu 5%, în al doilea trimestru, comparativ cu trimestrul doi din 2010, totalizând 44,5 miliarde de dolari. Aceasta este cea de-a doua valoare trimestrială ridicată care se înregistrează, fiind uşor sub recordul de 44,7 miliarde de dolari din trimestrul patru din 2010.

    Preţul mediu trimestrial al aurului a crescut cu 26%, atingând un record de 1.506 dolari.

    Cererea de lingouri şi monede de aur a totalizat 307,7 tone, în trimestrul doi, cu 9% mai mult faţă de valoarea din acelaşi trimestru al anului trecut. În termeni de valoare, cererea a însumat 14,9 miliarde de dolari, comparativ cu 10,9 miliarde de dolari în trimestrul doi din 2010.

    Cererea de bijuterii a fost de 442,5 tone aur, în trimestrul doi din acest an, cu 6% mai mult, faţă de aceeaşi perioadă din 2010, iar creşterea în termeni de valoare a fost de 34%, cererea de bijuterii valorând 21,4 miliarde de dolari.

    Provizia de aur a fost de 1.058,7 tone de aur, în trimestrul doi, în scădere cu 4% faţă de nivelul din trimestrul doi de anul trecut.

    Pieţele vedetă, cu cea mai mare cerere de aur, au fost India şi China, ambele având în total 52% din totalul investiţiilor în lingouri şi monede şi 55% din cererea globală de bijuterii.

    Impactul crizei datoriilor suverane din Europa, retrogradarea Statelor Unite ale Americii, presiunile inflaţioniste şi perspectiva încă fragilă a creşterii economice în vest sunt susceptibile să conducă la nivele ridicate ale cererii de investiţii, în viitorul apropiat, potrivit World Gold Council.

    "Băncile centrale vor rămâne, probabil, cumpărătorii neţi de aur. Achiziţiile de 69,4 tone de aur, pe parcursul semestrului doi din acest an, au demonstrat că băncile centrale continuă să apeleze la aur ca să-şi diversifice rezervele lor", conform World Gold Council.

    Cotaţii Internaţionale

    vezi aici mai multe cotaţii

    Bursa Construcţiilor

    www.constructiibursa.ro

    Comanda carte
    veolia.ro
    Apanova
    rpia.ro
    danescu.ro
    Mozart
    Schlumberger
    arsc.ro
    Stiri Locale

    Curs valutar BNR

    18 Oct. 2024
    Euro (EUR)Euro4.9724
    Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5865
    Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2949
    Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9815
    Gram de aur (XAU)Gram de aur399.9201

    convertor valutar

    »=
    ?

    mai multe cotaţii valutare

    Cotaţii Emitenţi BVB
    Cotaţii fonduri mutuale
    Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
    citiesoftomorrow.ro
    cnipmmr.ro
    thediplomat.ro
    hipo.ro
    Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
    The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
    BURSA
    BURSA
    Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
    The Kingdom of God on Earth
    Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
    Carte - The crisis solution terminus a quo
    www.agerpres.ro
    www.dreptonline.ro
    www.hipo.ro

    adb