AUDIERI FĂRĂ SENS "Mieii" lui Orban

Cabinetul Orban 2 intră, astăzi, în furcile caudine ale comisiilor parlamentare. Timp de trei zile miniştrii vechi, care acum sunt noi, vor trebui să răs­pundă întrebărilor formulate de membrii acestor comisii şi să arate cum vor schimba ei faţa guvernării liberale.

Misiunea miniştrilor propuşi de Ludovic Orban este una ingrată. Ei sunt soldaţii de pe câmpul de luptă al alegerilor anticipate pe care preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Ludovic Orban au ales să îi sacrifice încă o dată, pentru atingerea scopului electoral.

Dacă la audierile din luna noiembrie, doar trei miniştri au fost respinşi de comisiile parlamentare - Florin Cîţu, Ion Ştefan şi Violeta Alexandru - se pare că acum numărul celor respinşi în comisii va creşte considerabil. De altfel, acesta este şi scopul propunerii de guvern făcută de premierul desemnat Ludovic Orban, care le-a transmis miniştrilor interimari să se prezinte la audieri bine pregătiţi şi să arate tot ce au fost nevoiţi să repare în numai trei luni după dezastrul financiar şi economic lăsat de guvernările PSD.

Primul liberal aruncat în luptă, as­tăzi la prânz, este ministrul interimar al Finanţelor Publice, Florin Cîţu, care va fi audiat de membrii comisiilor reunite de buget, finanţe şi bănci ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Audierea lui Cîţu are loc pe fondul publicării, la sfârşitul săptămânii trecute, a raportului Comisiei Europene cu privire la deficitul bugetar al ţării noastre, raport ce constituie un prim pas în declanşarea procedurii de deficit bugetar excesiv. Probabil că Florin Cîţu îşi va pregăti apărarea în faţa comisiilor reunite, pe baza raportului Comisiei Europene, în care sunt criticate derapajele grave din punct de vedere financiar ale fostului guvern social-democrat condus de Viorica Dăncilă.

Cu toate acestea, Cîţu nu va scăpa de insistenţa unor lideri social-democraţi cu privire la modul în care liberalii vor aplica majorarea punctului de pensie cu 40% începând cu 1 sep­tembrie 2020.

Printre aceştia se numără şi fostul ministru al muncii, Marius Budăi, care a postat pe pagina oficială de Facebook un set de cinci întrebări la care ar trebui să răspundă Florin Cîţu în faţa comisiilor reunite ale Parlamentului.

Marius Budăi, pe pagina sa de Facebook, i-a scris lui Florin Cîţu:

"1. Răspundeţi cu da sau nu - Promiteţi în faţa românilor că veţi mări punctul de pensie cu 40%(de la 1265 de lei la 1775 de lei) începând cu data de 1 septembrie 2020, veţi dubla alocaţiile de stat pentru copii şi veţi creşte salariile dascălilor din septembrie?

2. Nu vi se pare prea mare tupeul ca după ce aţi aruncat economia în prăpas­tie în doar 3 luni să veniţi şi să vă văitaţi de greaua moştenire?

3. Veţi publica lista cu firmele care au primit rambursări de TVA şi veţi specifica pentru câte din aceste firme s-au verificat dosarele de rambursare TVA conform tuturor procedurilor legale?

4. Veţi oferi jurnaliştilor şi opiniei publice lista cu primăriile care au primit bani de la guvern prin PNDL şi alte programe de dezvoltare locală în ultimele 3 luni?

5. Dacă Guvernul din care faceţi parte spune că a prins în bugetul anului 2020 (cu un deficit de 3,6% din PIB) creşterea punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 şi mărirea salariilor profesorilor de la aceeasi dată, cum se face că deficitul estimat de Comisia Europeană pentru 2020 este de 4,9% din PIB iar Consiliul Fiscal estimează 4,8% din PIB pentru acelaşi an?".

Printre contestatarii lui Florin Cîţu se numără şi deputatul Varujan Vos­ganian, care a declarat, recent, că nu ştie dacă se va duce şi cum va proceda la audierea din comisiile reunite de specialitate ale Parlamentului a minis­trului propus pentru portofoliul Finanţelor Publice, Florin Cîţu.

Varujan Vosganian a spus: "Sunt programat să îl audiez pe domnul Cîţu. Nu ştiu realmente, sunt descumpănit, nu ştiu cum să procedez. Să mă duc, să nu mă duc... Dacă mă duc, să-l întreb, să nu-l întreb... După ce-l întreb, dacă să-l întreb sau să nu-l votez. E absolut aiurea să te duci cu un om la care cel mai mare succes ar fi să nu-l votezi. Aşa ceva nu s-a întâmplat, şi nu cred că s-a întâmplat pe undeva. Mulţi dau vina pe Constituţie şi spun «Constituţia te obligă». Nu te obligă Constituţia. Constituţia te obligă să guvernezi. Ai fost învestit, du-te şi guvernează".

Vicepreşedintele ALDE a adăugat: "Pot să vă dau o listă lungă de lucruri pe care guvernul le poate face liniştit fără să schimbe legea. Dar guvernul nostru are prioritate: secţia de magistraţi, nu ştiu ce mod de a face alegerile... N-are prioritate să aplice legile care sunt. Şi sunt destule lucruri pe care să le faci, în primul rând bugetul".

Cert este că soarta miniştrilor propuşi de Orban este aceeaşi: ori vor fi respinşi în comisii, ori vor fi respinşi de plenul Parlamentului.

În legătură cu votul din plen, ce este programat pentru luni, 24 februarie, parlamentarii PSD au anunţat deja că nu vor fi în sală, în timp ce Pro Româ­nia a anunţat că nu va vota Guvernul şi se pregăteşte de alegeri anticipate. La rândul lor, liberalii vor asigura cvorumul de şedinţă, dar vor rămâne în bănci în momentul votului, aşa cum vor face şi cei de la PMP, USR şi UDMR.

Preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că şi parlamentarii formaţiunii sale nu vor vota Guvernul Orban II, susţinând că, în prezent, situaţia politică este "ridicolă" prin numirea unui premier care nu va fi votat de propriul partid.

Tăriceanu a precizat: "Avem un preşedinte care îşi doreşte alegeri anticipate şi care îşi doreşte un ministru care să nu obţină voturile în Parlament. Lucrul ăsta e de un inedit absolut. Nu există aşa ceva. Preşedintele, prin rolul pe care îl are definit în Constituţie, este cel care să rezolve crizele, nu ca să le adâncească. Numirea pe care o face adânceşte această criză, pentru că ştim că PNL nu îşi va vota propriul premier. Nu mai vorbesc de penibilul posturii premierului care este numit ca să fie căzut, trântit. Asta este o umilinţă pentru el, ca persoană. (...) Raporturile nu se creează în acest fel. Parlamentul vine să dea un vot de încredere sau de neîncredere. Dar în momentul în care propriul partid nu îţi dă votul de încredere, cum să te aştepţi ca ceilalţi să îţi dea votul de încredere? Este problema acestei anormalităţi grave, în care preşedintele, ştiind că nominalizarea asta nu duce la rezolvarea crizei, insistă şi premierul acceptă această complicitate de-a dreptul umilitoare".

Liderul ALDE nu crede "că există multe persoane care să accepte postura" lui Ludovic Orban, care, în opinia lui Tăriceanu, nu ar fi fost adeptul alegerilor anticipate, dar presiunile care au venit dinspre Cotroceni şi dinspre propriul partid l-ar fi determinat pe şeful Guvernului să accepte acest lucru.