AUDIERILE, MOMENT DE RĂFUIRE POLITICĂ Neînvestirea, obiectivul Cabinetului Orban 2

Miniştrii desemnaţi de premierul Ludovic Orban cad pe capete în faţa comisiilor reunite ale Parlamentului. Patru dintre miniştrii Cabinetului Orban 2 au fost audiaţi, ieri, în comisiile de specialitate, iar din patru, doar unul a fost avizat pozitiv: Nicolae Ciucă, cel care este ministru interimar al Apărării Naţionale. Florin Cîţu, Cos­tel Alexe şi Marcel Vela au primit aviz negativ pentru reocuparea portofoliilor de la Finanţe, Mediu şi Interne.

Audierile au avut loc într-o atmos­feră atipică, din cauza declaraţiilor liderilor liberali care susţin că nu doresc învestirea Cabinetului Orban 2 şi vor să se ajungă la declanşarea alegerilor parlamentare anticipate. Ceea ce s-a întâmplat ieri în Parlament şi va continua astăzi şi mâine reiese cel mai bine din pseudo-audierea ministrului desemnat al Finanţelor Publice, Florin Cîţu, care a fost nevoit să răspundă tirului de întrebări formulate de reprezentanţii PSD, dar şi atacurilor venite din partea parla­mentarilor USR.

Senatorul Daniel Zamfir a ţinut să precizeze, de la început, că audierea este una atipică. Zamfir a spus: "Suntem în procedura de neînvestitură a guvernului, deci întrebările sunt inutile, pentru că domnul ministru a declarat public că nu vrea să fie învestit. Simulacrul penibil la care asistăm, neînvestirea, nu interesează pe nimeni. Să ne spună domnul minis­tru ce a făcut în cele trei luni cât a stat la Ministerul de Finanţe? Ce s-a întâmplat cu împrumuturile contractate De ce v-aţi împrumutat atât de scump pe 30 de ani, cu dobândă de 3,4%? Domnule Cîţu, de ce nu recuperaţi de la BCR Banca pentru Locuinţe 300 de milioane de lei, conform deciziei definitive din iunie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie?".

Cîţu s-a apărat susţinând că decizia ÎCCJ se aplică băncilor, nu Ministerului Finanţelor, iar deocamdată BCR are termen luna martie 2020 să se conformeze deciziei instanţei. Ministrul Finanţelor a spus că, dacă se va ajunge la situaţia implicării ANAF în recuperarea sumei respective, va lua o decizie în acel moment, pentru că nu este normal ca ulterior banca respectivă să se întoarcă pentru recuperarea sumelor către clienţii persoane fizice.

Deputatul social-democrat Sorin Lazăr, preşedintele comisiei pentru buget-finanţe din Camera Deputaţilor, a arătat: "Ceea ce se întâmplă la aceas­tă audiere, este în limbaj european o mascaradă, în limbaj balcanic un caraghioslâc, iar la noi în ţară s-ar numi o panaramă. Cum să vii să ceri aviz, când ai declarat că nu vreţi să primiţi votul de învestitură?".

El l-a întrebat pe Cîţu de ce este nevoie de listarea CEC Bank la Bursa de Valori Bucureşti. Aceeaşi întrebare a ridicat-o şi fostul ministru al Finanţelor, Eugen Teodorovici, care a susţinut că banca statului a avut anul trecut un profit de 100 milioane euro şi s-a declarat nemulţumit că prin listarea CEC Bank participaţia statului în sistemul bancar va fi mai mică. Conform lui Teodorovici, statul român are o participare de 14% în sistemul bancar. Minis­trul desemnat al Finanţelor Publice, Florin Cîţu, a precizat că, în ţările cu istorie financiară puternică, statul nu are nicio participare în sistemul bancar.

• Interesele cetăţenilor, anulate de amendamentele USR în legea bugetului de stat

Un moment fulminant al pseudo-audierii a fost ireprezentat de intervenţiile deputaţilor USR. Deputatul Cosette Chichirău a acuzat PNL de un "blat politic" cu PSD pentru declanşarea alegerilor parlamentare anticipate şi l-a întrebat pe Florin Cîţu, cum trebuie să voteze ca "să strice acest blat politic" al liberalilor.

Cosette Chichirău a adăugat: "Întrebarea mea este: când veţi face blaturi pentru cetăţeni, căci eu am nişte idei? Când veţi face un blat pentru Autostrada Moldova? Când veţi face blat pentru digitalizarea adminis­traţiei publice centrale şi locale? [...] deci, aş vrea un blat pentru digitalizarea administraţiei, de exemplu un amendament pe care USR l-a transmis Guvernului, dar nu l-aţi luat în calcul. Digitalizarea este o metodă foarte bună de a economisi bani, de a fi mai eficienţi, dar ni s-a transmis că nu a fost aprobată. Când veţi face un blat pentru spitale regionale?".

Florin Cîţu s-a arătat mirat de atacul lui Chichirău şi a menţionat că liberalii merg pe varianta alegerilor anticipate pentru că nu pot să îşi implementeze programul de guvernare cu actuala majoritate parlamentară. El a contrazis şi afirmaţiile deputatului USR care a spus că nu este normal că guvernul PNL şi-a asumat răspunderea pe un buget care prevede un deficit de 3,6%.

Cîţu a spus: "Este nedrept să spuneţi că la buget nu au fost aprobate amendamentele dumneavoastră. (...) ştim foarte bine că amendamentele USR în mare parte au fost aprobate. Chiar dacă unele dintre ele nu au fost în interesul cetăţenilor, le-am aprobat. Nu vreau să intru în detalii acum, dar le-am aprobat".

Cu alte cuvinte, ministrul desemnat al Finanţelor a recunoscut că în bugetul de stat pentru anul 2020 a introdus amendamente care nu sunt în interesul cetăţenilor. Declaraţia lui Florin Cîţu lasă loc la interpretări şi ridică un mare semn de întrebare asupra bugetului de stat. Poate că ministrul desemnat al Finanţelor ar trebui să ne explice care sunt respectivele amendamente sau căror interese corespunde legea bugetului de stat pentru anul în curs.

• Cheltuieli majorate inutil

Referitor la deficitul bugetar, deputatul Claudiu Năsui, tot de la USR, a afirmat că ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, are partea sa de vină pentru aceas­tă situaţie, subliniind că, deşi ar putea fi înţeles argumentul bugetării pensiilor, totuşi este de neacceptat creşterea masivă a cheltuielilor, în condiţiile în care guvernarea PSD a generat de-a lungul mai multor ani succesivi o explozie a acestor cheltuieli ale statului.

Năsui a spus: "Este trist. Adică, şi PSD - chiar dacă sunt de acord că făcea contabilitate creativă, a se înţelege la limita griului şi poate peste - îl ţinea sub 3%. Dar pentru 2020 aţi propus un buget cu 3,6% deficit. Şi aş înţelege argumentul că trebuia să bugetaţi pensiile, doar că majorarea cheltuielilor - asta după ani succesivi în care cheltuielile statului au explodat - sunt de 28 miliarde de lei în noul buget pentru 2020, dintre care doar 16,5 miliarde lei sunt pentru pensii. Restul de 11,5 miliarde lei sunt alte cheltuieli. Am admirat efortul de a ţine în frâu cheltuielile dar, totuşi, 11,5 miliarde de lei în plus cheltuiţi este enorm".

El a subliniat că un deficit bugetar majorat va avea consecinţe foarte mari asupra economiei, asupra inflaţiei şi a cursului de schimb.

"Faimosul «Lăsaţi că nu o să fie criză, că intră în cursul de schimb» înseamnă că sărăcim cu toţii. Înseamnă că o să avem euro la 8 lei. Înseamnă că vom fi cu toţii mai săraci, că nimic nu o să fie gratuit din ceea ce s-a făcut în ultimii ani", a precizat Claudiu Năsui.

Ministrul interimar al Finanţelor a răspuns că nu a putut implementa programul liberal din cauza a ceea ce a găsit în bugetul de stat şi de aceea a decis implementarea unei politici de reducerea graduală a deficitului bugetar pentru a nu submina creşterea economică internă a ţării noastre.

Florin Cîţu a spus: "Eu sunt primul care sunt frustrat că nu am putut să facem un program cu adevărat liberal. Pentru că ce am găsit acolo, o gaură de 18,9 miliarde de lei la venituri... [...] Pentru 2020, ştiţi foarte bine că - şi aici am avut discuţii foarte multe în principal cu Comisia Europeană des­pre viteza cu care să reducem deficitul bugetar - trecerea de la o politică fis­cală pro-ciclică către una neutră sau anti-ciclică, în contextul în care economia globală este în încetinire, poate avea consecinţe negative, dacă facem prea repede lucru acesta, pentru creşterea economică internă. Deci am ales un ritm gradual de reducere a deficitului. Dacă ar fi fost anul acesta o reducere a deficitului sub 3%, în contextul în care erau deja erau cheltuieli pentru PNDL, sunt deja 30 de miliarde făcute în trecut şi vin în viitor, deja sunt făcute de guvernările anterioare - toate aceste lucruri ar fi însemnat o reducere drastică şi un impact negativ al politicii fiscale pentru economie. Un şoc negativ pe care nu are sens să ni-l asumăm".

• Ministrul Finanţelor: "Ajutoarele pentru Tarom şi CE Oltenia, avizate de Consiliul Concurenţei"

Deputatul social-democrat, Marius Budăi, fost ministru al Muncii, a încercat să afle dacă punctul de pensie va fi majorat cu 40% de la 1 septembrie. Ministrul i-a răspuns că sumele necesare majorării sunt prevăzute în bugetul de stat, dar implementarea majorării trebuie făcută de Ministerul Muncii.

În cadrul audierii s-a discutat şi des­pre ajutorul de salvare pe care guvernul Orban 1 dorea să îl ofere companiei aeriene Tarom şi Complexului Energetic Oltenia. Deputatul Claudiu Năsui a precizat că este nevoie de ajutor financiar urgent pentru Tarom, deoarece compania publică mai are fonduri ca să îşi desfăşoare activitatea până în luna aprilie. El a afirmat că are informaţii că vicepreşedintele Margrethe Vestager şi experţii de la Bruxelles nu ar fi de acord cu acordarea ajutoarelor de salvare. În opinia sa, chiar dacă aceste ajutoare ar fi acordate, Tarom nu va avea venituri suficiente pentru a returna după şase luni sumele primite de la bugetul de stat.

Ministrul desemnat al Finanţelor Publice, Florin Cîţu a precizat: "Un ajutor de salvare nu se poate acorda decât cu avizul Consiliului Concurenţei. Consiliul a dat avizul pentru Tarom şi pentru Complexul Energetic Oltenia. Cu privire la existenţa unui aviz negativ din partea Comisiei Europene, eu nu am primit încă aşa ceva".

Audierile miniştrilor desemnaţi continuă în Parlament astăzi şi mâine. Votul pentru Cabinetul Orban 2 este programat pentru luni, 24 februarie.