Aurelia Cionga nu va mai conduce Raiffeisen Banca pentru Locuinţe

• Doamna Cionga ar urma să fie înlocuită cu Ileana Cioană, conform surselor din piaţă

Aurelia Cionga nu va mai fi preşedintele Raiffeisen Banca pentru Locuinţe (RBL), după ce va încheia actualul mandat, care nu va fi prelungit, după cum ne-au spus reprezentanţii băncii, menţionând: "Confirmăm că mandatul Aureliei Cionga se încheie la 31 iulie anul curent. Componenţa noii conduceri a RBL va fi comunicată după aprobarea acesteia de către Consiliul de Supraveghere al băncii".

Surse apropiate situaţiei ne-au spus că doamna Cionga ar urma să fie înlocuită cu Ileana Cioană, care, de la jumătatea lunii aprilie, este vicepreşedintele Diviziei Distribuţie din cadrul RBL.

Din 2006 şi până în aprilie 2017, Ileana Cioană a fost Director Executiv Produse de creditare pentru Corporaţii la Raiffeisen Bank. Domnia sa lucrează în Raffeisen Bank încă din 2002, an în care a fost numită director în Divizia Corporaţii. Până la acea dată, doamna Cioană a activat în ABN Amro Bank România.

Aurelia Cionga ocupă postul de preşedinte RBL din martie 2012, după ce asigurase interimatul acestei bănci timp de nouă luni. Anterior, doamna Cionga a fost vicepreşedinte de opraţiuni al băncii, iar, timp de opt ani, până în 2009, a ocupat funcţia de secretar general al Raiffeisen Bank.

Raiffeisen Banca pentru Locuinţe trece printr-un moment de impas, piaţa de economisire-creditare fiind blocată după ce Curtea de Conturi a dat publicităţii un raport încheiat în urma controalelor efectuate la cele două bănci de profil de la noi (RBL şi BCR BpL). Sesizarea comună a Curţii de Conturi indică un prejudiciu de aproape 269 de milioane de lei în cazul BCR BpL şi de circa 60 de milioane de lei - prejudiciul produs de RBL. Curtea de Conturi susţine, în raportul citat, că băncile pentru locuinţe au pus la punct un mecanism prin care au acordat primele oferite de stat în mod ilegal.

Instituţia de control apreciază că cele două bănci au solicitat în mod nelegal subvenţia reprezentând primă de la stat calculată în procent de 25%, inclusiv asupra comisionului de deschidere, raportul reclamând şi că băncile pentru locuinţe au încheiat contracte de economisire-creditare cu persoane care aveau vârsta mai mică de 18 şi, respectiv, mai mare de 65 de ani.

Curtea a derulat un audit şi la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), autoritatea care alocă banii pentru prima de stat oferită de cele două bănci pentru locuinţe. MDRAP, dar şi cele două bănci au contestat la Curtea de Apel Bucureşti măsurile recomandate de Curtea de Conturi în urma controalelor efectuate, RBL şi BCR BpL având câştig de cauză, în primă instanţă. Acum, cele două procese se află la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În acest context, nu au mai fost încheiate contracte noi de economisire-creditare, iar statul nu a mai virat, anul trecut şi în 2015, nicio primă în sistemul Bauspar, după ce, în 2014, virase doar circa 80% din primele aferente. Acum, în Parlament, se află un proiect legislativ de modificare a legislaţiei din domeniu.