AURELIAN DOCHIA: "Declaraţiile grecilor trebuie privite cu prudenţă"

Declaraţiile grecilor trebuie privite cu o anumită prudenţă, este de părere analistul economic Aurelian Dochia, subliniind că, acum, "există un joc şi mulţi oficiali din Grecia încearcă să intimideze".

Afirmaţiile domniei sale vin în contextul în care, în ultima perioadă, au apărut tot mai multe informaţii potrivit cărora riscul ca Grecia să iasă din zona euro a crescut vertiginos.

În cazul în care Grecia nu se va retrage singură din zona euro, piaţa o va forţa să facă acest lucru, întrucât dezechilibrele nu pot rezista pe termen lung, opinează Doru Lionăchescu, preşedintele Capital Partners.

Aurelian Dochia ne-a declarat: "Este o luptă care se duce între mai multe părţi. Fiecare parte foloseşte armele pe care le are la îndemână. Grecii induc ideea că, dacă nu se face ceea ce doresc ei, ţara intră în colaps. Chiar şi declaraţiile FMI trebuie interpretate în acest context de luptă. Fiecare parte încearcă să impresioneze".

Analistul subliniază că, în mod oficial, nu există o formulă de "carantină" a băncilor, făcând referire la speculaţiile apărute, vineri, în presa elenă, conform cărora statele din apropierea Greciei, inclusiv România, ar fi pus în carantină subsidiarele băncilor greceşti, încercând să diminueze consecinţele unei eventuale ieşiri a statului balcanic din zona euro.

La rândul său, Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), ne-a spus: "Cuvântul «carantină» nu este adecvat situaţiei bancare din ţara noastră".

Oficialul BNR a subliniat că formularea privind "carantina" este "exagerată şi incorectă": "Noi nu putem să punem în carantină bănci româneşti. Nu există aşa ceva".

BNR a început, de circa doi ani, o supraveghere a sistemului bancar şi mai ales a băncilor care au acţionari în ţări cu probleme, ne-a precizat domnul Dochia, menţionând: "De multă vreme se discută despre problemele băncilor greceşti, nu cred că există o situaţie specială acum".

Domnia sa ne-a declarat: "Băncile cu capital grecesc sunt mult mai atente decât celelalte instituţii bancare, ca să nu creeze suspiciuni printre clienţi. Spre exemplu, dacă la o bancă obişnuită trebuie să te programezi cu o zi înainte ca să retragi o sumă importantă de bani, băncile cu capital elen sunt pregătite cu sume de bani mult mai mari decât celelalte bănci, situându-se dincolo de standardele normale pe care le îndeplinesc restul operatorilor bancari, pentru a nu crea îngrijorare în rândul consumatorilor".

"Practic, băncile cu capital grecesc de la noi funcţionează ca entităţi româneşti. Acum, ele răspund cerinţelor prudenţiale impuse de BNR", a completat economistul Radu Crăciun.

Adrian Vasilescu a dat asigurări că Banca Naţională "monitorizează, clipă de clipă, întregul sistem bancar şi, bineînţeles, cu mai multă atenţie (având în vedere contextul european), nu băncile greceşti, ci băncile româneşti cu capital grecesc".

Oficialul BNR a subliniat că la noi nu există bănci greceşti, ci instituţii de credit româneşti cu acţionariat elen, care se supun reglementărilor BNR.

Recent, însă, Aurelian Dochia ne-a spus că o potenţială situaţie de panică în Grecia ar putea avea efect de contagiune în multe alte ţări, printre care şi România, cel mai mare pericol pentru ţări ca a noastră fiind riscul ca populaţia să-şi retragă banii din bănci.

Domnul Vasilescu ne-a explicat că, orice s-ar întâmpla în Grecia, băncile de la noi cu acţionariat elen nu vor fi influenţate: "Aceste bănci sunt româneşti - fac parte din sistemul bancar românesc, sunt autorizate de Banca Naţională a României, sunt controlate continuu şi supravegheate de BNR".

Domnia sa a mai afirmat că, deocamdată, nu sunt necesare măsuri speciale din partea Băncii Centrale pentru contracararea riscului de contagiune din Grecia asupra sistemului nostru bancar. "Dacă s-ar întâmpla ceva nedorit, BNR este pregătită să ia măsuri. Deponenţii ar fi protejaţi de Banca Naţională a României şi de stat, acesta din urmă garantând depozitele", a arătat Adrian Vasilescu.

La începutul lunii martie, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), a afirmat că Banca noastră centrală monitorizează în continuare situaţia din Grecia. Domnia sa a subliniat că Banca Centrală va avea câteva priorităţi în plus, în acest an faţă de anul trecut, făcând referire la situaţia din Grecia, şi a precizat că avantajul nostru constă în faptul că băncile cu capital elen de la noi sunt subsidiare, nu branch-uri, intrând sub supravegherea BNR.

Subsidiarele greceşti din România au o calitate foarte bună a activelor şi o provizionare "foarte, foarte bună", toate cele patru bănci având o solvabilitate de peste 12%, a mai spus şeful Supravegherii din BNR, precizând: "În cazul unor posibile retrageri de depozite, sunt convins că BNR ar accepta să acţioneze ca împrumutător de ultimă instanţă, pentru că băncile respective au titluri de stat suficiente, care le-ar permite să facă faţă unor retrageri masive de depozite".

Mesajul BNR este unul gol, pe care îl dau toate băncile centrale, consideră analistul economic Florin Cîţu, care ne-a spus, recent: "Nu ai cum să fii pregătit pentru orice scenariu. Mesajul Băncii Naţionale este un mesaj gol pe care BNR îl dă în piaţă asemeni oricărei bănci centrale. Este un limbaj de lemn al acestor bănci ca să liniştească masele".

Şi economistul Aurelian Dochia consideră că, întotdeauna, astfel de afirmaţii au o anumită limită: "Nimeni nu ştie ce se poate întâmpla după această limită. În cazul de faţă, există o doză de necunoscut, de risc".

Băncile din ţara noastră care au acţionariat grecesc sunt Alpha Bank, Bancpost (deţinută de EFG), Piraeus Bank şi Banca Românească (parte a National Bank of Greece).

Potrivit BNR, la finalul anului trecut, cota capitalului grecesc în sistemul bancar era de 17,6%, în timp ce nivelul acţionariatului elen în totalul capitalului bancar străin se ridica la 21,8%.