Autorităţile recomandă obligaţiunile ipotecare ca sursă de finanţare bancară

• Bogdan Olteanu: "Ne consultăm cu partenerii noştri, Asociaţia Română a Băncilor, pe tema obligaţiunilor din piaţă"

Banca Naţională a României (BNR) şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) recomandă băncilor să utilizeze obligaţiunile ipotecare pentru a îşi finanţa activitatea.

"Băncile trebuie să regândească politicile de finanţare", a declarat Bogdan Olteanu, viceguvernator BNR.

Domnia sa a menţionat: "Avem un nivel scăzut de economisire internă ce nu poate evolua semnificativ decât dacă există reglementări noi. Odată ce aşteptăm o relansare a creditării, aceasta trebuie să aibă o cerere solvabilă şi resurse pentru oferte".

În acest sens, oficialul BNR consideră că ofertele trebuie să fie atractive şi "trebuie stabilit mecanismul de supraveghere specială".

• Luca Bertalot: "Nu există un sistem unic valabil pentru obligaţiuni garantate cu credite"

Şeful Consiliului European al Obligaţiunilor Garantate cu Creanţe (European Covered Bonds Council), Luca Bertalot, a menţionat că legislaţia pentru obligaţiuni garantate cu creanţe este prezentă în majoritatea statelor europene şi că ţări precum Germania, Suedia, Franţa, Danemarca folosesc obligaţiuni garantate cu creanţe de 200 de ani.

În ceea ce priveşte cadrul legal ce stă în spatele acestor instrumente, Luca Bertalot a mai declarat: "Nu există un sistem unic valabil pentru obligaţiuni garantate cu credite", adăugând că fiecare ţară trebuie sa aibă un sistem personalizat.

Luca Bertalot a explicat că obligaţiunile garantate cu credite nu reprezintă soluţia perfectă, însă sunt necesare în această perioadă de criză. "Aceste instrumente financiare au un rol important în strategia de finanţare, reducerea riscului de sistem, stabilitatea financiară şi în găzduirea finanţărilor din sectorul privat", a precizat oficialul european.

• Sergiu Oprescu: "Avem o legislaţie care acoperă obligaţiunile ipotecare încă din 2006 şi, totuşi, nu am emis nicio obligaţiune"

Preşedintele executiv Alpha Bank, Sergiu Oprescu, a precizat că în alte ţări obligaţiunile s-au dovedit a fi "extrem de sigure" şi că "reprezintă instrumente extrem de interesante în perioada de criză".

Creditele ipotecare reprezintă 6,5 trilioane euro echivalentul a 51,7% din PIB la nivel european şi 7,7 miliarde euro (5,6% din PIB) la nivelul ţării noastre, iar obligaţiunile ipotecare reprezintă 1,7 trilioane euro la nivelul Uniunii Europene, a mai declarat Sergiu Oprescu.

Domnia sa a mai adăugat că în Uniunea Europeană, 25% din totalul creditelor ipotecare emise sunt finanţate prin obligaţiuni ipotecare, iar piaţa obligaţiunilor ipotecare a ajuns la valoarea de 1,9 trilioane euro, cei mai buni emitenţi fiind: Franţa, Italia, Spania, Germania, Danemarca şi Suedia.

"Ţările din imediata noastră vecinătate, cu activitate pe acest segment, sunt: Polonia, o ţară pe un trend ascendent, şi Cehia, unde stocul de obligaţiuni ipotecare este de 8,1 miliarde euro. În România nu avem încă niciun set de obligaţiuni ipotecare, deşi în alte ţări vecine acestea există", a precizat pre-şedintele executiv Alpha Bank. Sergiu Oprescu consideră că investitorii europeni specializaţi pe obligaţiuni ipotecare pot fi atraşi de aceste instrumente.

• Irina Neacşu: "Pentru sistemul bancar este important să existe acest instrument de finanţare pentru a credita economia"

Şefa departamentului de debt capital market al BCR, Irina Neacşu, a precizat că obligaţiunile ipotecare sunt reglementate de lege, iar emitentul trebuie sa fie o instituţie bancară strict monitorizată de Banca Centrală. Acest mecanism oferă protecţia investitorului, iar rata de default (datorii care nu se mai recuperează) la nivelul Uniunii Europene este zero, a explicat domnia sa.

"În contextul evoluţiilor macroeconomice din ultimii ani băncile trebuie să identifice surse de finanţare şi atragerea unei noi baze de investitori, precum şi tratamentul din punctul de vedere al reglementărilor", a adăugat Irina Neacşu.

• Radu Toia: "Este evident că piaţa este avidă după astfel de instrumente"

Directorul General al Direcţiei Autorizare-Reglementare din cadrul CNVM, Radu Toia, vede drept "evident" faptul că piaţa de capital are nevoie să-şi completeze gama de instrumente financiare şi cu obligaţiuni ipotecare. Domnia sa a adăugat că aceste obligaţiuni vor fi foarte dorite de către investitori.

Prima emisiune de obligaţiuni ipotecare ar putea să apară în cel mult un an, ţinând cont de faptul că legislaţia actuală pentru obligaţiuni ipotecare trebuie modificată, a declarat Radu Toia. De asemenea domnia sa a menţionat că CNVM s-a implicat în modificarea legislaţiei.

În prezent, legea care reglementează obligaţiunile ipotecare este Legea nr. 32/2006 care urmăreşte atât stabilirea cadrului general pentru emisiunea de astfel de instrumente financiare, cât şi reglementarea drepturilor şi obligaţiilor conferite de acestea deţinătorilor lor.

Obligaţiunile ipotecare sunt instrumente prin care împrumuturile sunt garantate cu ipotecă pe toate activele imobiliare ale emitentului, fără a se specifica un activ imobiliar determinat. Aceste instrumente financiare fac parte din gama mai largă a obligaţiunilor garantate cu creanţe (covered bonds).

Instituţiile de credit doresc să aibă posibilitatea de a introduce în pool-ul de active suplimentare instrumente derivate, stabilite limitativ ca pondere în total active suplimentare, cu scop de hedging a ris-cului de dobâdă sau a riscului valutar. Băncile vor şi supragarantarea emisiunilor de obligaţiuni cu scopul de oferi maximum de flexibilitate şi de a maximiza ratingul atribuit.

O altă cerinţă de modificare legis-lativă vizează stabilirea nivelelor LTV (loan-to-value) absolute şi relative a creditelor ipotecare afectate garantării obligaţiunilor, pentru a oferi flexibilitate maximă în stabilirea unui portofoliu extins de credite eligibile, cu asigurarea unei protecţii sporite a investitorilor.

Obligaţiunile ipotecare permit emitentului să-şi diversifice baza de investitori atât geografic, cât şi ca tip de investitor, iar sursa de finanţare s-a dovedit rezilientă chiar şi în vremuri de instabilitate financiară, datorită faptului că performanţa obligaţiunilor ipotecare este conectată la performanţa obligaţiunilor de stat din ţara emisiunii şi mai puţin la performanţa emitentului.

Soldul obligaţiunilor ipotecare la nivel eruopean a urcat până la 1.700 de miliarde euro la finele anului trecut, iar cei mai mari emitenţi de obligaţiuni ipotecare sunt Spania, Danemarca, Germania, Marea Britanie, Franţa şi Suedia.

În cazul celor mai mari emitenţi de obligaţiuni ipotecare, ponderea acestor instrumente în volumul creditelor ipotecare variază de la minimum 6% în Olanda la maximum 100% în Danemarca.

În primele şapte luni ale acestui an, băncile mamă au redus liniile de finanţare către sucursalele din România cu 2,2 miliarde euro, de la 20,3 miliarde euro la 18,1 miliarde euro, potrivit datelor Fondului Monetar Internaţional (FMI), pentru ca în septembrie aceste finanţări să coboare spre 17,5 miliarde euro.

Pasivele străine ale sistemului bancar se ridică la aproximativ 23,3 miliarde euro (17% din PIB), din care 9,4 miliarde euro devin scadente în următoarele 12 luni, inclusiv aproape 1,6 miliarde euro către deponenţi şi creditori ce nu sunt bănci-mamă.