Autorităţile vor să pună Capitala pe harta globală de afaceri şi turism

Transformarea Capitalei într-o metropolă modernă, atractivă pentru turism şi afaceri reprezintă un obiectiv pentru autorităţi şi pentru mediul de afaceri. O iniţiativă de acest gen cere proiecte clare şi un dialog consistent între toate părţile implicate. Orice drum începe cu un prim pas, orice iniţiativă de amploare are nevoie de proiecte. La orizont a apărut un prim proiect - "Shopping street program" -, acesta fiind anunţat de preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), Iuliu Stocklosa, la cea de-a IV-a ediţie a conferinţei "Focus Bucureşti - dezvoltare urbană, digitalizare, economie circulară". Evenimentul a reunit reprezentanţi ai comunităţii de afaceri a Capitalei, precum şi oficiali din administraţia centrală şi locală, scopul fiind de a clarifica problemele apărute în relaţia autorităţi - mediu de afaceri şi pentru a identifica soluţii şi bune practici menite să transforme Bucureştiul într-o metropolă modernă a business-ului românesc. În cadrul conferinţei au fost abordate teme precum digitalizarea administraţiei şi accesul operatorilor economici la serviciile publice pentru rezolvarea problemelor administrative şi fiscale, Bucureşti Smart City - soluţii şi oportunităţi, infrastructura de transport - provocări şi soluţii inteligente, soluţii de finanţare.

Toni Greblă, prefectul Capitalei, a vorbit despre necesitatea dialogului între toţi actorii implicaţi în dezvoltarea oraşului: "Rolul prefectului este de a face ca la aceeaşi masă să se reunească toate forţele care pot să contribuie la o dezvoltare durabilă a oraşului. Aceasta este promisiunea pe care o fac acum, să fiu un bun mediator. Esenţială este colaborarea şi cooperarea. Nu putem pretinde, însă, dezvoltare dacă noi nu am rezolvat problema fondului funciar, nici în Bucureşti şi nici în Ilfov. Avem în Bucureşti 1000 de hectare care nu sunt invetariate la Primăria Capitalei. La nivel de urbanism este un haos generalizat. Acestea sunt problemele de care ne lovim zi de zi. Avem tendinţa de a considera dorinţele noastre programe, proiecte, dar până să devină aşa ceva este nevoie de o muncă asiduă. Niciun parteneriat public-privat nu a fost realizat în ultimii 6, 7 ani. Trebuie să remediem toate aceste neajunsuri". Iuliu Stocklosa, preşedintele CCIB a vorbit despre transformarea Capitalei şi despre proiectul menţionat mai sus: "În opinia Camerei bucureştene, transformarea Capitalei într-o metropolă modernă, «verde», atractivă pentru turism şi afaceri este o muncă de echipă: mediu public - mediu privat, într-un parteneriat în care fiecare actor implicat să «intre» cu ceea ce are mai valoros. În ceea ce ne priveşte, punem în slujba acestui efort de echipă instrumentele specifice unei camere de comerţ solide, cu un singur scop: acela de a ne dezvolta împreună. De pildă, datorită sistemului complex de relaţii construit de-a lungul timpului, atât pe plan intern, cât şi internaţional, avem capacitatea de a ne implica în transferul de bune practici şi în implementarea unor proiecte care s-au bucurat de succes în alte capitale europene. Ca urmare a apartenenţei noastre la Federaţia Camerelor de Comerţ Dunărene, în calitate de membru fondator, avem oportunitatea să vă supunem atenţiei un prim proiect cu un potenţial deosebit: «Shopping street program», implementat în Viena de primăria acestui oraş şi de Camera de Comerţ locală, într-o asociere în proporţii egale, iar în capitala Ungariei, exclusiv de către CCI Budapesta. Prin acest proiect, axat pe folosirea tehnologiei şi pe un parteneriat între administraţia publică, antreprenori şi locuitori, se asigură o dezvoltare holistică a oraşelor, pe patru axe: reţea de afaceri smart, cooperare în comerţ şi servicii, conectivitate şi educaţie".

• Spaţiile comerciale pot fi gestionate într-o platformă online

Iuliu Stocklosa susţine că, printr-un astfel de proiect dezvoltat în Bucureşti, se pot gestiona eficient, într-o platformă online, spaţiile comerciale din Capitală, se pot organiza evenimente diverse, desfăşura activităţi integrate de marketing şi comunicare pentru antreprenorii ce operează pe străzile incluse în proiect: "În plus, fiind membru fondator al organizaţiei de promovare turistică independentă Bucharest Tourism Board, putem lucra la implementarea efectivă a acestuia, alături de specialişti de marcă din industria de profil şi de reprezentanţi ai administraţiei publice. De asemenea, aş vrea să amintesc proiectul Şcolii Profesionale Metropolitane în sistem dual lansat deja, care beneficiază de finanţare europeană şi din partea mediului privat. În proiect sunt implicate Primăria Capitalei împreună cu cele şase primării de sector, dar şi parteneri din mediul de business, unul dintre ei fiind Camera bucureşteană. Astfel, în anii următori, cererea de muncitori calificaţi în acord cu solicitările de pe piaţa muncii va fi rezolvată, concomitent cu scăderea presiunii pe latura de protecţie socială". Preşedintele CCIB a menţionat că este nevoie de dezvoltarea unor incubatoare de afaceri în parteneriat public-privat care să beneficieze de diverse facilităţi şi acordarea din bugetul local a unor granturi pentru dezvoltarea de afaceri generatoare de valoare adăugată pentru a contribui la dezvoltarea economică sustenabilă a Bucureştiului.

• Bucureştiul are o rată a şomajului de doar 1,1%

Conform datelor prezentate de către Iuliu Stocklosa, Capitala concentrează cea mai dinamică şi importantă comunitate de afaceri a ţării, şi are o rată a şomajului de doar 1,1%: "Capitala concentrează 22% din totalul firmelor active din România, aproximativ 21% din totalul salariaţilor ţării, aproape 30% din suprafaţa de vânzare şi din desfacerile cu amănuntul la nivel naţional, 19% din valoarea exporturilor româneşti, 31,3% din valoarea importurilor realizate de România şi circa 60% din activitatea de cercetare ştiinţifică a ţării. Regiunea Bucureşti-Ilfov a atras, după 1990, investiţii străine directe în valoare de 56,1 miliarde de euro, adică 62% din cele consemnate la nivelul întregii ţări. Mai mult, 62,2% din totalul investiţiilor străine directe de tip greenfield au fost realizate aici. Datorită avantajelor sale competitive certe - poziţia la intersecţia a două coridoare de transport pan-europene şi în apropiere de culoarul Dunării şi structura socială şi profesională cu un standard ridicat - Capitala poate atrage, în continuare, investiţii semnificative, cu condiţia să-şi rezolve, cât mai rapid, problemele de infrastructură, management al traficului, dar şi pe cele care decurg din relaţia contribuabil - administraţie".

Conferinţa "Focus Bucureşti - dezvoltare urbană, digitalizare, economie circulară" şi-a propus identificarea de soluţii şi bune practici menite să transforme Bucureştiul într-o metropolă modernă a business-ului românesc. Iuliu Stocklosa a vorbit şi despre această chestiune: "Noi, ca şi Cameră de Comerţ, vrem să punem Bucureştiul pe harta globală de business. Sperăm să reuşim acest lucru în decurs de câţiva ani de aici încolo. În acest sens, vrem să propunem un nume pentru zona centrală a Bucureştiului, ceva de genul City-ul londonez sau La Defense din Paris, în aşa fel încât să atragem cât mai mulţi investitori în această zonă. Din punct de vedere al temelor de astăzi - şi ne referim acum la dezvoltare urbană - vom avea o întâlnire foarte interesantă cu responsabili ai autorităţilor locale şi ne referim aici la prefectură, primărie generală, primării de sectoare, cu care vom stabili priorităţi referitoare atât la dezvoltarea urbană, cât şi la digitizare şi bineînţeles, economia circulară, care nu trebuie lăsată de o parte".

Pe de altă parte, Stelian Bujduveanu, viceprimar general al Capitale, a insistat pe faptul că se vorbeşte prea puţin despre nevoile cetăţeanului, despre chestiunile de bază, fără de care nu se poate vorbi despre proiecte de success şi dezvoltare durabilă.