AUTOSTRĂZILE ROMÄNEŞTI: O PALIDĂ MOŞTENIRE CEAUŞISTĂ De 30 de ani circulăm pe aceeaşi bandă!

• Cehia sau alte ţări foste comuniste sînt de şase-şapte ori mai dezvoltate decît noi în acest domeniu

• Abia în 2001, ţara noastră a reuşit să-şi contureze prima strategie în dezvoltarea autostrăzilor

Timp de treizeci de ani, ţara noastră a tot cîrpit 113 kilometri de autostradă! În rest mai nimic. O privire aruncată pe harta cu au-tostrăzile din estul Europei este suficientă pentru a ne da seama despre capacitatea organizatorică de care au dat dovadă guvernele noastre în ultimii 14 ani. Dintre candidatele la integrarea europeană, România este de-a dreptul subdezvoltată la capitolul autostrăzi. "Progresele" noastre în materie par şi mai palide dacă luăm în consideraţie faptul că singura autostradă funcţio-nală, Bucureşti-Piteşti, constru-ită în anii '70, este astăzi mai proastă decît înainte să fi fost reabilitată!Cu toate acestea ministrul Miron Mitrea este mulţumit de faptul că a reuşit să "relanseze construcţia de autostrăzi în România". Dacă ne raportăm la "zero" km construiţi în ultimele decenii, cei aproape 100 de km, care urmează să devină operaţionali între Bucureşti şi Drajna pînă la sfîrşitul acestui an, reprezintă un adevărat "boom" în construcţia de autostrăzi, căci ne dublează kilometri. Dar dacă ne raportăm la vecinii noştri, ne trezim la realitate.În anul 2000, România avea 113 km de autostradă, în timp ce Bulgaria avea 287 km, Ungaria 351 km, Polonia 257 km, Slovenia 229 km, iar Cehia 416. Trebuie ţinut cont şi de dimensiunile teritoriului nostru comparativ cu cel al Cehiei, Ungariei sau Sloveniei. În 2001, ţara noastră a reluat lucrările de construcţie a trei tronsoane din viitoarea autostradă Bucureşti-Constanţa (97 km). Tot atunci ministerul de resort a elaborat, în premieră, strategia guveramentală în domeniul autostrăzilor, prin care au fost iniţiate proiectele altor autostrăzi, majoritatea concentrate pe traseul TEM (Autostrada Transeuropeană Nord-Sud). În schimb, graţie eforturilor bugetare şi a fondurilor atrase atît de la instituţii private cît şi comunitare, guvernele statelor din preajma noastră au ajuns să deţină un portofoliul de lucrări impresionant.Oficialii de la Varşovia cred că pînă la sfîşitul anului viitor, reţeaua de autostrăzi şi drumuri expres din Polonia va însuma 750 km. Faţă de situaţia din 2000 este o creştere de aproape trei ori. Ritmul de construcţie al autostrăzilor a fost similar în Ungaria. Guvernul maghiar promite că în 2005 va avea o reţea cu o lungime totală de 1.000 km (în 2000 erau 351 km). În Cehia, creşterea a fost şi mai mare - de 3,6 ori. Cehii vor dispune la sfîrşitul anului 2005 de circa 1.500 km de autostrăzi şi drumuri expres.Slovenia în 2005 va avea 518 km, o creştere de 2,2 ori faţă de 2000, Bulgaria va avea aproximativ 500 km de autostradă (+1,7 ori), iar România, cu cele trei tronsoane de la Bucureşti la Drajna, şi autostrada Bucureşti-Piteşti, va avea în 2005 doar 210 km (+1,8 ori).

• Nu vom fi la nivelul Cehiei nici după zece ani!

Strategia guvernamentală în domeniul autostrăzilor prevede realizarea a 1.300 km pînă în 2015. Asta înseamnă un ritm de circa 110 km de autostradă pe an. Experienţa ţărilor vecine ara-tă că acest ritm este realizabil dacă dispui de capacitate organizatorică. Ca exemplu, oficialii polonezi chiar au declarat, la începutul acestui an, că şi-au propus creşterea ritmului de construcţie al autostrăzilor de la 150 km/an, la 200 km/an.

Pentru ţara noastră, prioritar este realizarea unei căi rutiere moderne care să ne conecteze cu Europa Centrală. Pe această direcţie nu a fost început încă nici un proiect de construcţie. Totuşi, în acest an, ar trebui să fie demarate lucrările de construcţie la cei 415 km din autostrada Braşov-Borş, pentru care MTCT a semnat contract cu "Bechtel" SUA (2,5 miliarde de euro), termenul de finalizare al acesteia fiind 2012-2015. Oficialii Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) mai negociază, în prezent, şi obţinerea de împrumuturi BEI pentru realizarea tronsoanelor Arad-Timi-şoara şi Timişoara-Lugoj din vii-toarea autostradă Nădlac-Arad-Timişoara-Lugoj-Deva. Valoarea celor două secţiuni de autostradă se ridică la peste 324 milioane de euro.Autostrada Bucureşti-Constan-ţa. Deşi proiectul acestei autostrăzi a demarat în anii "90, primele trei tronsoane ale autostrăzii (Bucureşti-Fundulea, Fundulea-Lehliu, Lehliu-Draj-na) au fost începute abia în anul 2001. Contractele pentru celelalte două tronsoane - Draj-na-Feteşti, Feteşti-Cernavodă, care însumează circa 85 milioane de euro, au fost semnate la sfîrşitul anului trecut. Pentru tronsonul Cernavodă-Constan-ţa şi centura Constan-ţa, pentru care administraţia încă nu a găsit sursă de finanţare, MTCT se află în stadiu de examinare a ofertelor pentru realizarea studiului de fezabilitate.

Banii pentru finanţarea celor două tronsoane provin din programul ISPA al Uniunii Europene.

Tronsonul Bucureşi-Ploieşti din viitoarea autostradă Bucureşti-Braşov-Borş este primul ce urmează să fie realizat în parteneriat public-privat. Investitorul privat, concernul "Strabag" AG, va începe în acest an lucrările de construcţie a 62 km de autostradă cu o valoare de 324 milioane de euro. Negocierile sînt într-o fază finală şi în cazul proiectului de construire a tronsonului în lungime de 21,7 km Predeal-Braşov. În acest caz, partenerul privat este "Ashtrom" din Israel, iar valoarea lucrărilor se ridică la 181 milioane de euro. Cel de-al treilea tronson al autostrăzii Bucureşti-Braşov, respectiv Comarnic-Predeal, este negociat cu "VINCI International" Franţa. Acest tronson va avea o lungime de 36 de km şi un cost de execuţie de circa 330 milioane de euro.

• Ce fac ceilalţi

Strategia guvernamentală în domeniul dezvoltării autostră-zilor şi a drumurilor expres a fost aprobată de Executivul de la Praga încă în 1963 (modificată în anul 1987). Demararea programului a început în 1967. După divizarea Cehoslovaciei, Praga a continuat programul său de autostrăzi şi drumuri expres. Guvernul speră să finalizeze construcţia reţelei principale de autostrăzi în lungime totală de peste 2.100 km pînâ în anul 2007. De menţionat, că anul viitor Cehia va dispune de 1.500 km de autostrăzi şi drumuri expres.

Construcţia de autostrăzi în Slovenia a început în 1970, iar într-un interval de 24 de ani (1970-1993) Slovenia avea deja 198 km de autostradă. În anul 1995, Parlamentul sloven a adoptat strategia programului na-ţional de construcţie a autostrăzilor, care a fost modificat în 1998. Potrivit acestui program, Slovenia urmează să fie traversată de două autostrăzi pe direcţia Nord-Sud şi Est-Vest. Construcţia primului tronson din autostrada care traversează Slovenia din direcţia Est-Vest a început în anul 1989. În acest interval de timp, mare parte din cei 518 km de autostradă şi drumuri expres au fost finalizate, anul în curs urmînd să fie terminate circa 77 km pe relaţia Nord-Sud (Vrba-Obrezje) şi 63 km pe direcţia Est-Vest (Razdrto-Ormoz). Autostrada Nord-Sud leagă Slovenia de Austria prin tunelul Karavanke şi continuă, în sud, pînă la graniţa sloveno-croată. Cealaltă autostra-dă leagă litoralul sloven de oraşul Lendana de la graniţa sloveno-maghiară.

În Polonia, prima autostradă a fost construită în anii 1930 într-o zonă care atunci se afla în administrarea Germaniei. După al doilea război mondial şi pînă în anul 2000, în Polonia au fost construite doar cinci mici tronsoane de autostradă. În prezent, Polonia derulează trei proiecte majore în domeniul autostrăzilor. Primul este autostrada A1 Gdansk (port la Marea Baltică)-Lodz-Katowice şi în continuare la graniţa ceho-poloneză. Autorităţile estimează finalizarea acesteia în anul 2010. Cel de-al doilea mare proiect, aflat acum în execuţie, este tronsonul Nowy Tomysl-Konin al autostrăzii A2. Proiectul în valoare de 812 milioane de euro a fost încredinţat firmelor "Strabag Polska" şi "NCC Polska", lucrările de construcţie începînd în anul 2001. Autostrada A2 este cel mai mare proiect polonez care va lega Varşovia cu hotarul din est (Bielorusia) şi vest (Germania), fiind parte a unei autostrăzi ce va pleca la Moscova şi va ajunge la Berlin. Oficialităţile speră că partea poloneză a autostrăzii A2, între Varşovia şi graniţa cu Germania, va fi finalizată în 2015. În ceea ce priveşte tronsonul Nowy Tomysl-Konin, acesta ar putea fi terminat în 2005. Cel de-al treilea proiect al Poloniei este autos-trada A4, care pleacă de la Katowice, prin Wroclaw, spre graniţa germană. Potrivit datelor oficiale, secţiunea de autostra-dă între Cracovia şi graniţa germană va fi finalizată în cursul anului 2005. Tot atunci va începe modernizarea tronsonului autostrăzii de la Cracovia spre graniţa ucraineană, proiect ce va fi finanţat prin programul ISPA al Uniunii Europene.Guvernul de la Varşovia estimează că pînă la sfîrşitul anului viitor va avea o reţea compusă din peste 550 km de autostra-dă, circa 200 km de drumuri expres şi 47 centuri rutiere. Programul polonez în domeniul autostrăzilor prevede realizarea, pînă în 2015, a 1.570 km de autostradă şi 1.500 km de drumuri expres.Proiectele actuale în domeniul autostrăzilor şi a drumurilor expres vor dubla, pînă în 2006, lungimea actualei reţele rutiere din Ungaria. Potrivit datelor oficiale, lungimea drumurilor expres era, la sfîrşitul anului 2002, de 633 km. În 2006 vor fi finalizate 420 km de autostradă şi drumuri expres, iar alţi circa 425 km vor fi în diferite faze de construcţie. Totodată, în intervalul 2004-2006, Executivul maghiar are în plan începerea procedurilor pentru proiectarea şi începerea construcţiei a peste 800 km de autostradă/drum expres.Circa 15-20% din costuri vor fi suportate din fonduri europene, iar diferenţa din bugetul statului sau investitori privaţi.Strategia guvernamentală în domeniul construirii de autostrăzi şi drumuri expres prevede realizarea, pînă în 2015 a unei reţele în lungime totală de peste 2.530 km.

• Bulgaria are de finalizat autostrăzile Trakia şi Hemus

Bulgaria are 324 km de autostradă, din care 170 km reprezintă parte a TEM (Autostrada Transeuropeană Nord-Sud). Celelalte tronsoane de autos-tra-dă sînt dispersate pe traseele coridoarelor pan-europene care traversează ţara, respectiv coridoarele paneuropene IV, VIII şi IX. Finalizarea celor două pro-iecte majore de autostrăzi, Trakia şi Hemus, care sînt parţial construite, va necesita fonduri uriaşe.De-a lungul coridorului IV paneuropean, Bulgaria are două legături rutiere: Vidin-Sofia-Kalotino (la graniţa greacă) în lungime de 446 km, din care tronsonul de autostradă este de numai 72 km; şi Vidin-Sofia-Patina Andreevo (la graniţa turcă), ultima, în lungime totală de 558 km are în componenţă şi o autostradă de 220 km. Guvernul bulgar are în plan realizarea pe acest tronson a încă 70 km de autostradă.Pe coridorul VII paneuropean (Gyushevo-Sofia-Plovdiv-Burgas-Varna) Bulgaria este traversată de o şosea de 639 km, din care 143 km - autostradă şi se prevede construirea a încă 285 km de autostradă.