AVAS a trimis Comisiei Europene răspunsul privind "acţiunea de aur" de la Petrom

AVAS a trimis, în această săptămână, documentaţia de răspuns către Comisia Europeană în cazul "acţiunii de aur" deţinute de stat la Petrom, înscriindu-se în termenul de două luni prevăzut de procedura europeană, au declarat, pentru NewsIn, surse guvernamentale.

Documentaţia susţine, potrivit aceloraşi surse, că statul, prin AVAS, deţine în prezent mai puţin de 25% din acţiunile Petrom, respectiv un pachet de 20,64%, şi că nu mai poate exercita influenţă asupra deciziilor majore ale companiei. Scrisoarea de răspuns la observaţiile Comisiei Europene a fost transmisă la Bruxelles în această săptămână.

AVAS şi-a diminuat la 20,64% participaţia la Petrom după ce, în iulie, a avut loc transferul unui pachet de acţiuni de 10,22% către Fondul Proprietatea.

Pe 27 iunie, Comisia Europeană a declanşat procedura de încălcare a Tratatului ("infringement") împotriva Româ­niei din cauza deţinerii de către stat a "acţiunii de aur" la compania Petrom, după privatizare. Deţinerea "acţiunii de aur" îi conferă statului puterea de a influenţa deciziile majore ale companiei, încalcând, potrivit CE, libera circulaţie a capitalului stipulată în Tratatul de aderare. Răspunsul Româ­niei trebuia transmis Comisiei în cel mult două luni, respectiv până la 1 septembrie.

Procedura de infrigement cuprinde trei etape, în funcţie de rezultatul discuţiilor cu partea română. Prima etapă a procedurii constă în transmiterea unei scrisori referitoare la motivele declanşării procedurii, la care autorităţile de la Bucureşti trebuie să dea un răspuns în cel mult două luni. În cazul în care acest răspuns este considerat nesatisfăcător, Comisia poate lua decizia de a trimite o nouă scrisoare, "reasoned opinion", care conţine recomandări precise privind felul în care ar urma să acţioneze statul român. Ultima etapă, la care se ajunge dacă dis­cuţiile nu au un rezultat mulţumitor, este acţionarea statului român la Curtea de Justiţie Europeană.

Potrivit actului constitutiv al societăţii Petrom, deciziile importante se pot lua cu o majoritate de 75% din drepturile de vot. Prin urmare, guvernul, datorită pachetului de peste 30%, deţinut prin AVAS, putea influenţa aceste decizii.

În urma transferului a 10,22% din acţiuni către Fondul Proprietatea, AVAS a rămas acţionar cu numai 20,64%. Acţionarul majoritar al Petrom este compania aus­triacă OMV, care a cumpărat 51% din acţiuni de la statul român în 2004, iar ceilalţi acţionari sunt Fondul Proprietatea, cu 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie, cu 2,026% şi alţii, cu 6,214%.

Pe de altă parte, acţionarul iniţial unic al Fondului Proprietatea este tot statul român care a numit şi reprezentanţii în Consiliul de Supraveghere al Fondului. Astfel, Consiliul, prezidat de Alexandru Păunes­cu, este format din actuali sau foşti membri ai guvernului.

Potrivit contractului de privatizare a Petrom, statul s-a obligat să vândă şi către angajaţii companiei un pachet de acţiuni de 8%. Aprobarea ordonanţei de urgenţă privind transferul acţiunilor către salariaţi trenează din cauza lipsei unui acord între instituţiile statului în privinţa definirii categoriei de salariaţi care ar urma să beneficieze de actul normativ. Proiectul de ordonanţă este încă în circuitul de avizare la ministere, deşi a fost elaborat de aproape un an. Astfel, prin transferul către salariaţi, AVAS ar urma să rămâ­nă acţionar cu numai 12,64% la Petrom.