AVOCATUL PIPEREA, ÎNTR-O REPLICĂ ADRESATĂ LUI NICOLAE CINTEZĂ: "Acţionarii băncilor să pună la loc ce au luat cu japca de la consumatori"

Acţionarii băncilor să pună la loc ceea ce au luat cu japca de la consumatori, spune avocatul Gherorghe Piperea, în cadrul unei replici adresate lui Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din Banca Naţională a României (BNR).

În articolul publicat în ediţia de ieri a Ziarului BURSA, intitulat "Gheorghe Piperea: «Clauza care prevede plata în franci a creditelor în CHF încalcă Statutul BNR»", reprezentantul BNR îşi exprimase îndoiala faţă de cunoştinţele pe care avocatul Piperea le-ar avea despre "tehnica bancară", sugerându-i "să lase aceste operaţiuni în seama celor care se pricep".

Aceste afirmaţii au venit ca urmare a faptului că, anterior, Gheorghe Piperea sublinia că rata lunară pentru creditele în franci elveţieni (CHF) ar trebui făcută "în echivalent lei, în condiţiile de la data încheierii contractului, adică la cursul de atunci al francului", invocând articolul 16 din Statutul BNR şi artricolul 1640 din Codul Civil.

Ieri, pe pagina sa de socializare, domnul Piperea a comentat: "Dl. Cinteză declară că eu nu cunosc tehnicile bancare. Alea de manipulare a consumatorilor, pentru care băncile delincvente cheltuiesc zeci sau sute de milioane? Nu le cunosc. Nu vreau să le cunosc. Să le cunoască organele de anchetă penală.

Dl. Cinteză zice, în plus, că ar trebui ca eu să arăt sursa finanţării operaţiunii de îngheţare a cursului francului. Nu e treaba mea, ci treaba băncilor recalcitrante. Acţionarii şi şefii lor să pună la loc ceea ce au luat cu japca de la consumatori. Obligarea acestor inşi la repararea pagubelor e treaba justiţiei. E chestie de sancţiune a unui delict. Şi e şi treaba autorităţii de control şi supraveghere care nu a controlat şi nu a supravegheat. Adică a dlui Cinteză. Treaba mea e să arăt vinovaţii şi să propun judecătorilor soluţiile.

Oricum, îmi pare bine că le populez coşmarurile acestor temeinici mânuitori ai tehnicilor bancare. Şi, în continuare, mă minunez de reclama gratuită pe care mi-o fac".

Domnul Nicolae Cinteză a refuzat să comenteze afirmaţiile de mai sus.

În articolul de ieri, avocatul Piperea a menţionat că acea clauză din contractele de credit în franci elveţieni care impune plata împrumuturilor în CHF şi nu lei este nulă, întrucât încalcă Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, care subliniază că nicio instituţie privată sau de stat nu poate refuza plata în lei de la persoanele rezidente.

Gheorghe Piperea ne-a declarat: "Potrivit acestui articol, dacă împrumutatul în franci elveţieni merge să plătească în lei la bancă, instituţia nu are voie să refuze moneda naţională. În contract, însă, scrie că împrumutul a fost făcut în CHF, iar plata trebuie efectuată, de asemenea, în CHF. Cel puţin aşa au lăsat băncile recalcitrante să se înţeleagă atunci când, în apărarea lor faţă de decizia Kasler contra OTP Ungaria, din 30 aprilie 2014, au susţinut că această decizie a CJUE nu e aplicabilă în România tocmai pentru acest motiv. Ca să poată să respecte contractul impus de bancă şi interpretarea cu executarea silită pe masă a acestui contract, «promovată» tot de bancă, clientul fie vine la casierie cu franci elveţieni, dacă îi găseşte pe la casele de schimb valutar, fie vine cu lei, pe care banca îi schimbă în euro şi apoi în franci, cu aplicarea în cascadă de comisioane de schimb şi cu un curs impus de bancă, practicat de aceasta în ziua respectivă, ceea ce este o modalitate ocolită de a încasa rata tot în CHF. Clauza din contract care prevede plata în CHF a ratelor, întrucât încalcă legea Statutului BNR, nu creează obligaţia de a restitui CHF. Creditul trebuie restituit, desigur, nimeni nu neagă asta, dar restituirea se face în lei şi nu în CHF şi se face prin echivalent, şi nu la cursul impus de bancă.

Vă rog să observaţi că, în raport de dispoziţia art. 16 din Legea Statutului BNR, nulitatea clauzei de efectuare a plăţii în CHF şi nu în lei poate să atragă aplicarea art. 1640 Cod Civil, din care rezultă că: «(1) Dacă restituirea în natură nu poate avea loc din cauza imposibilităţii sau a unui impediment serios (n.n. din cauza nulităţii pentru cauza ilicită arătată), restituirea se face prin echivalent; (2) În cazurile prevăzute la alin. 1, valoarea prestaţiilor se apreciază la momentul în care debitorul a primit ceea ce trebuie să restituie».

Acesta este, desigur, momentul acordării creditului".

La rândul său, Nicolae Cinteză ne-a precizat că debitorul poate merge să-şi plătească ratele în lei şi că, odată cu vărsarea leilor, acesta trebuie să completeze şi o foaie de schimb valutar, întrucât împrumutul a fost făcut în CHF, cursul de schimb fiind cel al zilei, pentru că banca se împrumută, la rândul ei, la cursul pieţei.

Domnia sa ne-a spus: "Domnul Piperea să ne indice şi sursa de unde se pot cumpăra franci elveţieni la cursul din momentul contractării creditului. Dacă nu cunoaşte o asemenea sursă, poate ne vinde domnia sa şi vă garantez că dacă băncile vor primi CHF la cursul de atunci vor face operaţiunile tot la cursul de atunci".

Opinia Cititorului ( 24 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.02.2015, 03:34)
"consumatorii" au creat o bula speculativa cumparand la orice pret, care acum s-a spart partial, iar garantiile lor nu mai valoreaza nici jumatate; eu ca si deponent imi vreau banii inapoi, putin imi pasa de banci si debitori, ambele categorii avand vina lor, sa se descurce, dar prioritatea nr. 1 sa ramana restituirea la timp a depozitelor
1. 1.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 18.02.2015, 07:28)
  In Elvetia platesti sa iti tii bani la banca. E chestiune de timp pana intra si aici. Ia banii si baga-i la bursa,teren, casa etc. sau au venit bani nemunciti?
  1.2.  Chestia cu "in elvetia platesti..." (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de eu în data de 18.02.2015, 09:36)
  Nu este adevarata. Si in Elvetia depozitele aduc dobanda. In anume perioade limitate de timp, pentru anume monede se pot aplica dobanzi negative dar asta este o exceptie de la regula. Revenind, pentru ca bancile sa aiba bani de dat celor ce vor sa speculeze cu terenuri, case, investitii industriale etc, trebuie sa ii atraga bani de la niste oameni care au surplusuri de lichiditati. Pentru a-i atrage trebuie sa platesca un stimulent care se numeste dobanda. Este un mecanism capitalist care remunereaza capitalul, in prima lui forma cea monetara. Bogatia unei societati este formata de ce ce acumuleaza capital nu de cei ce acumuleaza datorii. Nu este vorba de bani nemunciti.
  1.3.  Nu exista legatura directa (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de eu în data de 18.02.2015, 09:43)
  Intre banii depusi de tine la banca si banii imprumutati de banca in franci elvetieni catre consumatorii la care faci referite nu exista o legatura directa. Reprezinta procente si din cifra de afaceri a bancilor. Daca o parte din clientii unei banci nu mai dau banii inapoi, diferenta poate fi acoperita din divese surse, inclusiv din aportul de bani al actionarilor daca vor sa isi pastreze banca.
  1.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 18.02.2015, 13:46)
  Daca intr-o tara se legifereaza intr-o forma sau alta nerestituirea sau facilitarea nerestituirii totale sau partiale a imprumuturilor bancare, atunci actionarii bancilor respective nu mai au nici un interes sa pastreze banca. Asta inseamna ca altcineva va trebui sa-si asume restituirea depozitelor bancare - singura sursa din care se dau imprumuturi bancare, capitalul bancilor fiind prea mic. Acel altcineva nu va putea fi decat statul, ce va acoperi specula imobiliara din ultimii 10 ani, ceea ce este incorect. Fondul de garantare al depozitelor este prea mic, abia daca are cateva miliarde de lei. Deci bancile si debitorii sa se inteleaga rapid, sa-si assume fiecare vina si sa asigure restituirea depozitelor.
  1.5.  Interesant, dar se pare ca nu mere (răspuns la opinia nr. 1.4)
  (mesaj trimis de Pribeagul în data de 18.02.2015, 18:45)
  "sa-si assume fiecare vina si sa asigure restituirea depozitelor. "
  Adica "specula imobiliara din ultimii 10 ani", mai precis de la infiintarea bancii. :))
2. Piperea prim -ministru comunist
(mesaj trimis de anonim în data de 18.02.2015, 08:24)
Piperea are accente comuniste si centraliste, cu fixari de cursuri cu exploatatori si exploatati.
Nu pricepe nimic din economia de piata.
nu stie nici c e e ala contract comercial.
Populism grecesc.
1. 2.1.  Piperea spune ce scrie in legea incalcata de banci (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de Costel în data de 18.02.2015, 08:48)
  Nene "Anonim", Piperea spune ce scrie in lege, aceea pe care au incalcat-o bancile cand au acordat credite in valuta si pe care a incalcat-o BNR pentru ca nu a supravegheat bancile sa le impiedice sa incalce legea. Respectarea legii nu inseamna comunism; ce zici?
  2.2.  raspuns pentru Costel (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de eu în data de 18.02.2015, 09:12)
  NU, Piperea spune cum crede el ca se interpreteaza regulamentul BNR, care, din pacate pentru voi, nu e deloc conform cu realitatea. Ce nu stie dl Piperea e ca bancile au dat credite in valuta din finantari atrase din alte surse (depozite, finantari externe etc), nu au "produs" ele valuta. Si, de asemenea, si ele (bancile) trebuie sa le restituie. Tot in valuta. Deci din ecuatia asta bancile nu au marcat castiguri. De ce ar accepta o baca sa isi incaseze un credit in CHF in echivalent RON la un curs de 2 lei/CHF, cand, la randul ei, are de inapoiat mai departe CHF? La asta s-a referit dl CInteza cand ii spunea ca nu stie "tehnicile bancare". Din pacate pentru domnia sa si clientii sai, dl Piperea nu a depasit stadiul de "papagal".
  2.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 18.02.2015, 09:28)
  Bancile au primit ajutor de stat, pf. nu. Daca nu primeau ajutoare de stat 80% din bancile din Ue s-ar fii inchis.
  2.4.  Bancile din Romania nu au avut nevoie de bani (răspuns la opinia nr. 2.3)
  (mesaj trimis de cititor în data de 18.02.2015, 10:11)
  de la stat. BNR a asigurat un sistem bancar stabil. In plus, de vreo 6 ani, am avut si avem un curs de schimb stabil si predictibil care ajuta deopotriva producatorii autohtoni, exportatorii si importatorii precum si o inflatie in scadere care ajuta populatia.
  2.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 18.02.2015, 14:19)
  Pib-ul a scazut la jumatate si nici o banca nu s-a inchis. Asta inseamna ca sunt pe perfuzii.
  2.6.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
  (mesaj trimis de raspuns pentru eu în data de 18.02.2015, 17:10)
  Credite in franci de 350 milioane euro, asigurate impotriva riscului valutar
  
  Raiffeisen Bank Romania are credite in franci elvetieni de 350 milioane euro, fata de cele 2,8 miliarde euro acordate de Raiffeisen in Polonia, arata datele prezentate de grupul Raiffeisen Bank International.
  
  Banca precizeaza ca toate pozitiile in CHF sunt asigurate impotriva riscului valutar (hedged), prin finantari in aceeasi valuta si operatiuni de schimb valutar (swapped).
  
  Impactul aprecierii francului asupra ratei de capitalizare a bancii este neutru, mentioneaza banca, intrucat grupul RBI detine obligatiuni denominate in CHF cu valoare de capital de rang 2 (Tier 2).
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.02.2015, 08:51)
Un calcul simplificat pentru cei care nu inteleg ce vor debitorii in CHF.
Presupunem ca am luat pentru apartament 5 franci la 1 leu, adica 5 lei. Urma sa returnez principalul de 5 franci (5 lei) in 20 de ani, plus dobanda 5 franci (5 lei), in total 10 franci (10 lei).
Pana acum s-au returnat bancii 5 lei (suma ridicata in lei pentru apartament). Ce s-a achitat pana acum bancii, 3,3 franci, a fost la un curs mediu de 1.5 lei/franc.
Cursul francului a ajuns la 2 lei. Urmeaza sa inapoiez in total bancii 20 de lei. Daca banca ar fi scazut dobanda cu indicele LIBOR, ar fi fost de plata in total 15 lei. Exista o asemenea prevedere in contract, insa este la cheremul bancii.
Debitorii in franci cer sa plateasca in total 15 lei (prin conversie in lei la un curs mediu, scadere de dobanda la franci sau reducerea principalului dupa conversia in lei la cursul zilei), nu 10 lei cat au estimat initial. Ar mai ramane de plata 10 lei, adica 5 franci la cursul actual de 2 lei.
Per total banca nu iese in pierdere, a acordat 5 franci imprumut si va incasa 8.8 franci, presupunand ca a lucrat doar cu franci. Nu e o pierdere, e o reducere a profitului cu 1.2 franci.
Insa banca nu are expunere pe franci elvetieni. Profitul din dobanda si din variatia cursului este de 3 ori mai mare, de la 5 lei, profitul prevazut initial din dobanda, la 15 lei.
In lipsa unei masuri, clientii vor plati in lei, peste suma ridicata in lei si achitata deja, de 3 ori mai mult decat au estimat initial.
Isi asuma pierderea din cursul valutar si accepta sa plateasca de 2 ori mai mult, cerand bancii sa suporte o parte din riscul valutar sau, daca nu, riscul dobanzii integral.
Adaug ca din 2010 banca este obligata prin lege sa-si asume riscul dobanzii pentru creditele noi in valuta.
Se impune o solutie general valabila. Timpul nu mai are rabdare. Sunt peste 100.000 de familii imprumutate in CHF si afectate direct, cat populatia unui oras de dimensiunea Clujului, Craiovei, Iasului.... Institutiile statului au datoria sa se implice.
1. 3.1.  Calcul gresit (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de cititor în data de 18.02.2015, 10:22)
  Mi-ai dat 10 franci acum 7 ani, iti inapoiez azi 10 franci plus dobanda chiar daca ma costa 40 de lei. Esti de acord sa iti dau inapoi doar 5 franci, in lei la cursul de acum 7 ani, adica 20 de lei?
  3.2.  Calcul corect. (răspuns la opinia nr. 3.1)
  (mesaj trimis de @cititor în data de 18.02.2015, 10:50)
  Ai dreptul sa mai citesti o data. S-au dat 5 franci si se returneaza 5 franci + dobanda.
  3.3.  Calcul gresit (răspuns la opinia nr. 3.2)
  (mesaj trimis de cititor în data de 18.02.2015, 12:10)
  Ai dreptul sa mai calculezi o data. In plus banca a scazut si LIBOR -vezi art Bursa de azi: "Dobânda ar urma să fie variabilă, marja fiind de 3%, iar ROBOR la trei luni, indice care se aplică la marjă, de 1,69% (la 29 iuanuarie 2015), comparativ cu minus 0,5146% - LIBOR la şase luni, calculat pentru dobânda aferentă creditului în CHF (marja percepută, acum, de bancă, este de 4,66%)."
  3.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.3)
  (mesaj trimis de Calcul corect în data de 18.02.2015, 14:10)
  Ai dreptul sa te informezi de la mai multe surse.. Din cauza aplicarii defectuoase a OUG50/2010, cand s-a introdus formula de calcul a dobanzii variabile marja fixa +LIBOR, s-a luat in calcul indicele LIBOR aflat la o valoare apropiata de zero, iar nu LIBOR de la data semnarii contractului, de 2.5-3%.
  3.5.  Tare complicata viata (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de Pribeagul în data de 18.02.2015, 19:15)
  Complicat.
  "Urma sa returnez... in total 10 franci (10 lei)."
  "Cursul francului a ajuns la 2 lei. Urmeaza sa inapoiez in total bancii 20 de lei.", dar intre timp "s-au returnat bancii 5 lei". Asa ca m-am pierdut.
  Am mai citit comentariul asta, din acest motiv am intervenit asupra lui. Ar fi necesar ceva mai... simplu.
4. Piperea are dreptate
(mesaj trimis de eu în data de 18.02.2015, 09:38)
Logic, moral, legal Piperea are dreptate. Nu prea sunt multe de comentat.
1. 4.1.  Obiectiv (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de Obiectiv în data de 18.02.2015, 19:11)
  Cine nu are credit in franci poate fi obiectiv. Daca ai gresit platesti. Adica banca ia apartamentul si se stinge creditul. Asta e solutia.
  Pun pariu ca astia care au credite in franci vor sa tina si apartamentul si sa nu mai plateasca ratele.
  Nu merge asa baieti. Mi se pare corect sa dai cheia la banca si salut! Nu mai ai de plata nimic.
  4.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 18.02.2015, 21:43)
  Astia care au credite in franci vor sa plateasca, dar nu vor sa plateasca valoarea apartamentului de 4 ori mai mult decat au primit, dupa ce la acordare li s-a prezentat o cu totul alta perspectiva (plateau cam de doua ori valoarea apartamentului). Bancile actioneaza abuziv impotriva lor, stiind ca ei oricum nu vor renunta la apartament dupa ce practic l-au platit in sapte ani, sub forma de dobanda. Cum principalul nu a scazut deloc, iar CHF este dublu, situatia e complicata. Asta inteleg si tind sa le dau crezare, mai ales ca in Romania iti pierzi increderea in orice fel de institutii. Noroc cu alti comentatori neavizati care isi dau cu parerea ca sa se afle in treaba, situandu-se, cum altfel, de partea bancilor.
  4.3.  ptr obiectiv (răspuns la opinia nr. 4.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 19.02.2015, 02:31)
  ar fi simplu daca ai da cheia,si nu ai mai platii nimic,dar vb prostii,dupa ce ai achitat vreo 10 ani ,observi ca aproape nu ai platit nimic,esti executat silit,banca iti vinde casa la un prrt derizoriu,dupa care pe suma ramasa de achitat,iti pune proprire pe venituri.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.02.2015, 18:08)
Economie de paiata nu de piata.