Banca Transilvania lansează "Creditul Rapid fără garanţii materiale"

Banca Transilvania aduce pe piaţa bancară Creditul Rapid fără garanţii materiale, destinat acoperirii nevoilor de capital generate de des-făşurarea activităţii sau pentru creşterea afacerii.

Creditul Rapid fără garanţii materiale este destinat clienţilor IMM care au o cifră de afaceri de până la 4 milioane lei. Principalul beneficiu oferit de acest credit este dat de lipsa garanţiilor materiale.

În plus, creditul poate fi accesat şi în varianta de garantare a sumei de către Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), ceea ce, de asemenea, nu înseamnă un efort din partea întreprinzătorului. Suma poate fi utilizată inclusiv pentru refinanţarea altor credite pe termen scurt sau mediu. Perioada de graţie, care poate fi de până la 12 luni, sporeşte atractivitatea creditului tocmai pentru că înseamnă, pentru client, efort minim de rambursare în primul an.

Valoarea maximă a creditului este de 60.000 de lei sau echivalentul în euro. Aceasta poate să ajungă până la 100.000 lei sau echivalentul în euro, în cazul în care clientul optează pentru constituirea garanţiei FNGCIMM pentru 80% din valoarea creditului.

Obiectivul băncii pentru noul produs, în următoarele 12 luni, este acordarea de împrumuturi în valoare de 300 milioane lei unui număr de peste 6.000 de clienţi.

Dobânda aferentă Creditului Rapid fără garanţii materiale, acordat în lei, este de 12% pe an, respectiv de 11% pe an în cazul în care se solicită garanţiile Fondului, iar pentru împrumutul în euro, dobânda este de 9,5% pe an, respectiv de 8,5% pe an.

Pentru a beneficia de Creditul Rapid fără garanţii materiale, o companie trebuie să înregis-treze o perioadă minimă de activitate de 24 de luni, iar evoluţia cifrei de afaceri să fie pozitivă sau, dacă înregistrează scădere, aceasta să fie de maxim 25%.

Creditul nu presupune comision de rambursare anticipată. Pot fi făcute rambursări anticipate parţiale sau totale, fără niciun efort suplimentar din partea întreprinzătorilor.

Robert C. Rekkers, directorul general al Băncii Transilvania, a declarat: "În 2011 dăm tonul pieţei în ceea ce priveşte creditarea IMM-urilor. Creditul Rapid fără garanţii materiale se acordă în timp scurt, nu necesită garanţii şi poate fi contractat pe un termen mediu de până la 60 de luni. În plus, perioada generoasă de graţie permite răgazul suplimentar necesar relansării activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, după conjunctura dificilă a ultimilor ani."

BT are o linie de afaceri dedicată sectorului IMM, în portofoliul băncii fiind aproape 180.000 de firme mici şi mijlocii. Banca Transilvania şi-a propus, cu prioritate pentru acest an, dezvoltarea platformei rapide de produse pentru IMM, pentru a susţine spiritul antreprenorial românesc şi, implicit, pentru a contribui la dezvoltarea afacerilor sănătoase şi la relansarea economiei. După etapa 2008 - 2010, când BT a lansat Platforma de soluţii anti-criză pentru IMM-uri, Banca Transilvania va veni, în acest an, cu produse şi parteneriate noi şi va acorda în continuare finanţări şi consultanţă, inclusiv pentru proiecte care vizează accesul la fondurile europene nerambursabile.

Portofoliul IMM al Băncii Transilvania cuprinde 120.000 de IMM-uri cu cifră de afaceri sub 4 milioane de lei, BT având o expunere de aproape 400 milioane de euro pe această categorie de clienţi.

"Există peste 100.000 de firme în România care au < cazier curat >, în condiţiile în care 80% din IMM-uri nu au credite", a precizat Tiberiu Moisă, director clienţi corporativi & IMM al BT, adăugând că Banca Transilvania are o rată de neperformanţă pe sectorul IMM-urilor (firme cu cifră de afaceri sub 4 milioane de lei) mai mare comparativ cu segmentul corporate.

Robert Rekkers a spus: "Cele mai mari probleme cu creditele neperformante le avem pe retail şi corporate. Credem că în ceea ce priveşte IMM-uri, am atins deja vârful creditelor neperformante. Per total însă, vârful creditelor neperformante va fi înregistrat în primul semestru al aces-tui an. Aici mă refer la BT, dar cred că banca reprezintă o medie care poate fi utilizată şi pentru sectorul bancar. Cred că şi noi şi sectorul bancar vom mai suferi".

• Robert Rekkers: O să cumpăr în continuare acţiuni TLV

Robert Rekkers, directorul general al Băncii Transilvania, spune că participaţia pe care o deţine la instituţia pe care o conduce este în creştere şi că va continua să cumpere acţiuni TLV. "Sunt în primii 15 acţionari ai băncii", a spus Robert Rekkers.

Managementul BT analizează în prezent foarte atent noile norme de remunerare impuse de BNR, potrivit cărora o parte din remuneraţiile oamenilor cu influenţă într-o bancă trebuie să fie acordată în alte instrumente decât numerarul, cu o amânare de trei ani. "Asta înseamnă pentru noi acţiuni TLV, listate la bursă, dar trei ani nu avem acces la acestea. Probabil vom veni la Adunarea Generală a Acţionarilor cu o propunere pentru a ne alinia politica de remunerare pentru top management şi middle management la noile reglementări, care înseamnă că vom primi mai multe acţiuni", a explicat Rekkers.

Potrivit unui regulament BNR, băncile sunt obligate să amâne plata a minim 40% din remuneraţiile variabile ale unor bancheri pentru cel puţin 3-5 ani şi să acorde minim 50% din remuneraţiile variabile în acţiuni sau titluri ale instituţiei sau alte instrumente în afara numerarului.

Referitor la capitalul BT, Rekkers a menţionat că managementul nu va propune în AGA majorarea de capital cu aport de numerar. Robert Rekkers a mai declarat: "În ceea ce priveşte listarea la bursa din Viena, investigăm o asemenea operaţiune. Am amânat-o în anul 2010 pentru că am avut multe litigii cu acţionarii şi dacă ai probleme acasă mai bine le rezolvi şi pe urmă mai vezi. Dar investigăm şi o să venim la AGA, în aprilie, cu mai multe informaţii în acest sens".

Întrebat dacă managementul BT va cere recapitalizarea profitului, Rekkers a menţionat că va exista o decizie a Consiliului de Administraţie privind repartizarea câştigului, care va fi făcută publică.

•

BT se va concentra pe majorarea cotei de piaţă pe segmentul întreprinderilor mici şi mijlocii, în contextul în care în sectorul corporate există o concurenţă acerbă între bănci prin preţuri de dumping.