BANCHERII: Recuperările reduse de la firmele în insolvenţă dăunează creditării

Valoarea scăzută a sumelor recuperate de la companiile care intră în insolvenţă are impact asupra înclinaţiei băncilor să finanţeze segmentul întreprinderilor, susţin reprezentanţii instituţiilor de credit.

Aceştia au atras atenţia că există mulţi oameni de afaceri care îşi mută activele de pe o firmă intrată în insolvenţă pe una nouă şi îşi continuă activitatea fără să fie sancţionaţi.

Sergiu Oprescu, preşedintele executiv al Alpha Bank România, a declarat că încrederea pe care sistemul bancar trebuie să o reconstruiască se bazează pe transparenţă, iar aceasta, la rândul său, are drept fundament accesul la informaţie. Domnia sa a subliniat că băncile nu sunt primele afectate de intrarea în insolvenţă a unei firme, ele constituind a treia categorie de actori influenţaţi, după autorităţile publice şi creditorii comerciali.

"Problemele băncilor se răsfrâng, însă, asupra întregii economii, prin două canale, respectiv lipsa profitabilităţii, care văduveşte bugetul de stat de venituri din impozitul pe profit, şi aplicarea de criterii suplimentare privind riscul presupus de creditarea firmelor", precizează Sergiu Oprescu.

Bancherul apreciază că o bază de date cu persoanele care şi-au falimentat propriile firme ar duce la creşterea disciplinei financiare.

"Nu ne referim la întreprinzătorii corecţi, ci la cei care se folosesc de Legea Insolvenţei pentru protejarea activelor şi transmiterea pasivelor către creditori. Există, la nivelul mai multor ţări europene, legislaţie care îi sancţionează pe acţionarii şi administratorii care îşi falimentează companiile în mod intenţionat. Dacă România nu are astfel de prevederi, atunci ar trebui ca toate societăţile comerciale să aibă acces la o bază de date care să le ofere informaţiile relevante despre partenerii de afaceri", a mai afirmat preşedintele Alpha Bank.

Insolvenţa a ajuns să fie recomandată de unii consultanţi juridici drept soluţie pentru reducerea datoriilor, atrage atenţia Sergiu Oprescu.

Companiile care au reuşit să supravieţuiască în timpul crizei au devenit nu doar mai viabile, ci şi mai dorite de către bănci, potrivit domniei sale.

Blocajul produs în economie de firmele intrate în insolvenţă este estimat la 25 miliarde euro, cu o pondere de aproximativ 20% din Produsul Intern Brut, de circa 140 miliarde euro, conform informaţiilor comunicate de reprezentanţii băncilor.

Volumul creditelor acordate de bănci şi instituţii financiare nebancare companiilor care se află în insolvenţă în prezent este de 5,4 - 5,5 miliarde euro, reprezentând 10% din totalul creditului neguvernamental, arată sursa citată.

Preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Florin Dănescu, a precizat că, din cele 25 de miliarde euro, 5,4 miliarde euro revin creditorilor bancari, zece miliarde euro statului, iar restul altor companii din economie.

ARB promovează trei proiecte care au drept scop îmbunătăţirea selecţiei clienţilor bancari, şi anume: un proiect de creare a unei baze de date cu persoanele care au deţinut şi/sau administrat companii care au intrat în insolvenţă, unul de verificare a autenticităţii actelor de indentitate şi unul de realizare a unui sistem de verificare a fişelor fiscale ale firmelor, a menţionat domnia sa.

Primele două iniţiative s-au lovit, însă, de prevederile legislaţiei de protecţie a datelor cu caracter personal, potrivit lui Florin Dănescu.

"Noi înţelegem să protejăm cetăţenii, dar, pentru a-i proteja pe cei de bună credinţă, trebuie să îi putem distinge de cei care abuzează de lege. Frauda se traduce, în final, într-un cost mai ridicat pentru clienţi", a declarat preşedintele ARB.

La rândul său, Mirela Iovu, vicepreşedinte CEC Bank, consideră că noul Cod al Insolvenţei, aflat în dezbaterea Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, va proteja doar debitorii şi practicienii în insolvenţă, băncile fiind dezavantajate, dar speră ca "balanţa să se mai echilibreze" până la adoptarea actului normativ.

Domnia sa a afirmat: "Vrem să avem o lege colectivă, echilibrată, aşa încât pasivul să fie acoperit, creditorii să fie rambursaţi sau, aşa cum recomandă Comisia Europeană, să avem proceduri preventive pentru că, statistic vorbind, din cei cinci ani de criză, 90% din firmele în insolvenţă au intrat în faliment. Deci rata de succes la reorganizare este infimă, aşa că trebuie să punem accent pe măsuri preventive".

Abordarea celor care susţin ca băncile să suporte pierderile rezultate din nerecuperarea creanţelor nu ţine cont de faptul că instituţiile de credit nu au fonduri proprii suficiente pentru a suporta aceste plăţi, deponenţii urmând să fie, într-un final, cei afectaţi, a atras atenţia Laurenţiu Mitrache, preşedintele executiv al Bank Leumi România.

"Legislaţia europeană urmăreşte să îi pună pe deponenţi în situaţia de a-şi asuma riscuri aferente activităţii bancare, iar nerecuperarea banilor împrumutaţi reprezintă un risc", a punctat domnia sa.

Laurenţiu Mitrache a precizat că banca pe care o conduce a renunţat, de-a lungul timpului, la creanţe faţă de clienţi care se aflau în situaţia de a nu mai putea să plătească, afirmând că presupune că şi alte instituţii de credit au procedat în mod similar.

Problema nu o reprezintă acest segment de clientelă, ci cel care nu vrea să îşi achite ratele, a subliniat preşedintele Bank Leumi.

Domnia sa consideră că ar trebui ca pedepsele aplicate administratorilor judiciari care abuzează de prevederile Legii Insolvenţei să fie mai grave decât cele pentru administratorii şi acţionarii companiilor în cauză.

Cele mai păgubite de aceste abuzuri sunt noile generaţii de întreprinzători, care vor fi privite cu suspiciune de bănci, atrage atenţia Laurenţiu Mitrache.

Cadrul legislativ actual "încurajează" suspiciunea între firme şi bănci, motiv pentru care trebuie să fie rearanjat, potrivit lui Andrei Dudoiu, director general adjunct pentru Companii Mari şi IMM la Banca Transilvania.

Domnia sa este de părere că trebuie descurajată deresponsabilizarea oamenilor de afaceri, generată de reglementările în vigoare, precizând, însă, că majoritatea acestora sunt de bună credinţă.