Bancherii scrîşnesc din dinţi: BNR reduce creditul în valută

• Isărescu anticipează o scădere a dobînzilor la creditele în lei

Noile norme de acordare a creditului în valută prin plafonarea valorii acestuia în raport cu valoarea fondurilor proprii ale băncilor comerciale au fost aprobate săptămîna trecută. Mugur Şteţ, purtătorul de cuvînt al Băncii Centrale, ne-a explicat, vineri, că "decizia de fond a fost luată şi mai sînt nişte discuţii de formă".

La rîndul său, reprezentantul bancherilor, Dan Pascariu, în calitatea sa de prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) ne-a declarat că probabil Banca Naţională nu a aprobat încă aceste norme, avînd în vedere că bancherii au înaintat vineri Băncii Naţionale o serie de observaţii la normele care vor fi aplicate. Domnul Pas-cariu ne-a explicat că observaţiile făcute de bancheri vizează diminuarea costurilor de administrare pe care vor trebui să le suporte băncile în urma noilor norme de creditare.

Steven van Groningen, vicepreşedintele ARB, ne-a declarat că BNR a majorat expunerea la creditul în valută raportată la volumul fondurilor proprii de la 250% (cît fusese propus iniţial) la 300%. Domnia sa a adăugat că reglementările Băncii Naţionale se referă numai la expunerile în valută care nu sînt acoperite în mod natural de riscul valutar. Vicepreşedintele ARB a mai precizat că normele vor afecta toate băncile care acordă credite în valută prin majorarea costurilor administrative.

Mugur Isărescu a declarat că din calculele BNR peste jumătate din bănci vor putea să creas-că creditul în valută, în timp ce o treime vor trebui să îl restricţioneze.

Valoarea totală a creditelor în valută care mai pot fi acordate în sistemul bancar pînă la atingerea plafonului maxim (în cazul noilor norme BNR) este de 2,5 miliarde de euro, au declarat surse din piaţă. Această sumă va permite majorarea împrumuturilor în altă monedă decît cea naţională cu încă 25%. Din această "rezervă" aproximativ 1,2 - 1,3 miliarde euro sînt la dispoziţia Băncii Comerciale Române, care are fonduri proprii de aprozimativ 1,1 miliarde de euro, iar valoarea creditelor acordate se ridică la numai aproximativ 1,2 miliarde de euro.

Astfel, excluzînd BCR din sis-tem, potenţialul de creştere pentru creditele în valută se reduce la mai puţin de 10%.

Guvernatorul a subliniat că normele sînt destul de flexibile şi vor intra în vigoare treptat. Direcţia de supraveghere a BNR va purta discuţii cu băncile comerciale pentru stabilirea perioadelor de încadrare în plafon.

Restricţionarea creditării în valută va determina băncile să se orienteze mai mult spre creditele în lei. Pentru a stimula creditarea în lei, băncile vor reduce dobînzile, estimează guvernatorul BNR. Totuşi, s-ar putea ca socoteala de acasă să nu se potrivească cu cea din tîrg.

Mugur Isărescu a mai declarat că este încă posibilă dezvoltarea creditului imobiliar în valută. Creditele de consum în valută vor putea fi acordate şi în continuare celor care au venituri în valută, spune domnul Isărescu. Domnia sa a adăugat că după introducerea normelor, creditul în lei îşi va căpăta adevăratul rol pe care trebuie să îl aibă în economia româneas-că. Guvernatorul a spus că, în lipsa unei situaţii în care creditul în lei ar fi preponderent, măsurile de politică monetară ar fi extrem de ineficiente.

"Normele se referă la sănătatea de lungă durată a sistemului bancar şi financiar din România şi la dezvoltarea echilibrată a economiei în viitor, ajutînd BNR ca politica de ţintire a inflaţiei să se facă cu mijloace normale, respectiv rata dobînzii în lei", a spus Mugur Isărescu. Guvernatorul a afirmat că rata de scădere a dobînzii în lei va fi mare şi foarte mare, deoarece se trece la un alt palier al inflaţiei.