Mare parte dintre debitorii care s-au lăsat executaţi de bancă ar fi recurs la această soluţie întrucât plata creditelor ipotecare pe care le contractaseră nu ar mai fi rentat, după cum susţine Ruxandra Cleciu, preşedintele Asociaţiei Române a Agenţiilor Imobiliare (ARAI).
Domnia sa ne-a precizat: "Băncile nu au mai avut încotro, deşi ar fi preferat să mai primească nişte sume de bani decât să rămână cu produsul toxic în braţe. Sunt cazuri în care s-a întâmplat acest lucru, deşi instituţiile bancare au încercat să tragă de credite, au negociat cu clienţii, au mai tăiat din dobânzi, pentru că multe dintre imobilele ipotecate nu mai sunt interesante. Vorbim, spre exemplu, despre terenuri în mijlocul câmpului, supra-evaluate la vremea obţinerii creditului, care, acum, valorează foarte puţin. Nimeni nu cumpără astfel de imobile, poate doar dacă banca le vinde cu un euro".
Principalii vinovaţi pentru această criză sunt băncile, precizează doamna Cleciu, subliniind că, în prezent, instituţiile bancare nu acordă credite investitorilor.
În aceste condiţii, deşi există câteva fonduri de investiţii care prospectează piaţa autohtonă de câţiva ani, făcând câte o achiziţie doar dacă este oportună, respectivii investitori internaţionali nu se grăbesc să cumpere masiv sau să dezvolte vreun proiect imobiliar la noi, ne-a mai spus Ruxandra Cleciu.
Potrivit domniei sale, de anul trecut, a crescut interesul faţă de zona de birouri, devoltându-se câteva proiecte noi în zona Barbu Văcărescu: "Există şi alte proiecte anunţate, însă important este să le vedem finalizate".
Doamna Cleciu precizează că jucătorii din piaţa imobiliară aşteaptă să vadă ce va presupune noul Cod Fiscal. "Neavând o politică fiscală predictibilă, nu avem siguranţa unui efect pe termen lung al taxelor şi impozitelor, iar investitorii nu au încredere să dezvolte afaceri în România", a adăugat preşedintele ARAI.
Domnia sa ne-a mai spus: "Când a crescut TVA de la 19% la 24%, au fost situaţii dramatice în piaţă, întrucât erau încheiate precontracte de achiziţie care presupuneau TVA de 19%, iar contractele finale au fost încheiate cu TVA de 24%, crescând, astfel, preţul locuinţelor, în condiţiile în care băncile au refuzat să-i ajute pe cumpărători cu bani".
Reprezentantul ARAI consideră că, în prezent, cel mai grav este că băncile nu finanţează proiectele imobiliare.
• CBRE: "Investiţiile imobiliare au crescut cu 222%, în primul semestru din 2014"
Volumul investiţional înregistrat pe piaţa imobiliară din ţara noastră a crescut cu 222%, în prima jumătate a lui 2014 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit specialiştilor CBRE.
Aceştia subliniază că investiţiile realizate în primele şase luni ale anului în curs sunt mult mai diverse din punct de vedere al tipului şi utilizării proprietăţilor vândute, precum şi al profilului cumpărătorilor.
Ultimul studiu realizat de compania de consultanţă imobiliară CBRE arată că nivelul investiţiilor realizate în semestrul întâi al lui 2014 a ajuns la 402,4 milioane de euro, suprafaţa tranzacţionată depăşind 692.000 mp. Comparativ cu nivelul investiţional din întreg anul 2013, creşterea este de 17%.
În perioada analizată, au fost înregistrate 15 tranzacţii, acesta fiind cel mai mare număr de operaţiuni imobiliare de după 2008, cu un volum mediu de 26,8 milioane de euro, similar ce cel din anul trecut.
Referitor la profilul tranzacţiilor realizate, acestea au avut loc pe segmentul de birouri (58% din totalul volumului), proprietăţile prime generând 55% din volumul total. Ca tipologie a cumpărătorului, dezvoltatorii şi fondurile instituţionale au fost cele mai active, iar Globalworth a generat 54% din volum. Tipul proprietăţilor a variat de la proprietăţi prime (precum Charles de Gaulle Plaza), la proprietăţi secundare (precum Auchan Piteşti Găvana) sau proprietăţi de tip "distressed" (Pic Piteşti şi Pic Oradea).
Pe fondul interesului crescut al investitorilor, randamentul prime pentru segmentul de birouri a suferit o compresie, de la 8,25% la 8%. Restul randamentelor prime au rămas stabile.
În ceea ce priveşte evoluţia chiriei prime, aceasta a fost relativ stabilă: 60 euro/mp/lună pentru centrele comerciale, 18 euro/mp/lună pentru spaţiile de birouri şi 3,8 euro/mp/lună pentru spaţiile industriale, conform studiului citat.
Răzvan Iorgu, directorul general al CBRE România, a declarat: "Această creştere a volumului de investiţii vine pe fondul interesului crescut al investitorilor pentru produse prime, în special spaţii de birouri şi retail în Bucureşti. Cu randamente atractive, o economie aflată într-un stadiu pozitiv de evoluţie şi o cerere în creştere de la un trimestru la altul din partea chiriaşilor, există suficiente argumente pentru ca alte tranzacţii majore să se finalizeze în următoarele 6-9 luni".
În ceea ce priveşte tranzacţiile cu terenuri, a fost observată o creştere în termeni de număr, valoare a volumului şi tipul de proprietăţi vândute, mai arată cercetarea CBRE.
Reprezentanţii companiei subliniază: "Am identificat trei mari categorii de cumpărători de proprietăţi funciare: retaileri (în special Lidl, Dedeman, Kaufland, Leroy Merlin), care caută să cumpere proprietăţi în oraşele principale şi secundare, ocupanţi industriali interesaţi în parcele de teren pentru dezvoltarea de fabrici (Dr. Oetker, Best Food, Continental) şi dezvoltatori imobiliari care achiziţionează proprietăţi prime în marile oraşe pentru proiecte viitoare (NEPI, Globalworth şi Kiseleff Development)".
După cum ne-a spus Ruxandra Cleciu, în prima jumătate a anului în curs au avut loc tranzacţii de vânzare-cumpărare pe segmentul rezidenţial, cumpărătorii fiind hotărârâţi să achiziţioneze, nu doar să studieze piaţa. Acest segment nu este blocat, dar preţurile au rămas la fel ca în anii trecuţi, ne-a precizat domnia sa, adăugând că nu au fost demarate proiecte noi, ci că se continuă dezvoltarea celor existente.
"Ca reper, locuinţele de cartier costă sub 1000 de euro pe metrul pătrat util. Există şi apartamente care ajung la 1200 de euro pe metrul pătrat, dar acestea sunt renovate, reamenajate etc. Astfel, un apartament cu două camere, cu o suprafaţă utilă de 50 de mp, într-un cartier bucureştean, poate costa circa 40.000-45.000 de euro. Unităţile locative noi costă, de asemenea, puţin peste 800 de euro pe metru pătrat, la care se adaugă TVA de 5%, în zona de sud a Capitalei, în nordul Bucureştiului acestea având un preţ mai ridicat", ne-a spus doamna Cleciu.
Domnia sa menţionează că, în ceea ce priveşte chiriile, în prezent este o perioadă mai liniştită din punct de vedere al tranzacţiilor, însă, din septembrie, se aşteaptă ca volumul acestora să crească, urmând perioada în care vin studenţii la facultăţi şi având în vedere că oferta este foarte ridicată.
1. (ne) informare
(mesaj trimis de Iulian în data de 25.07.2014, 12:29)
Asemenea ,,statistici'' in care se compara portocale cu ciuperci (otravitoare!) nu ajuta nici o categorie de potentiali de oricare....
Astfel de statistici intocmite de mai sus numitii se adreseaza unei categorii de clienti neinitiati in domeniu, dar prin diletantism se incearca penetrarea unui segment ,,adormit''. E greu! Multi au ajuns sa se uite mai bine, sa se informeze, sa-si masoare ,,puterile'' si sa rationeze profund deoarece o fac pentru si pe banii lor, putini, de altfel. Bani nu mai sunt, iar cine ii are ii dramueste deoarece a ajuns la concluzia ca ...sunt scumpi. Foarte scumpi, iar cand se pronunta o suma de mii de euro, deja trepidatiile emotionale masoara valoarea lor intrinseca.
Altfel, numai de bine tuturor!
1.1. apropo de procente( %%) (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de vasile în data de 25.07.2014, 17:52)
Un horticultor -roman- avea o livada de pruni. cu 100 de pruni. Similar un -german avea tot o livada cu 100 de pruni :
In primul an -romanul- avea in medie avea 100 de prune pe pom.,iar etnicul german 1000 de prune in medie pe pom. In al doilea an romanul a avut cu 50 % mai multe prune decat in anul precedent,iar "necajitul de neamt" doar cu 10 % mai mult decat in anul precedent. Concluzia :romanul avea cu 50 de prune mai mult ,iar etnicul german cu 100 de prune mai mult.