Băncile centrale pregătesc reconfigurarea arhitecturii sistemului monetar global

Pandemia de Covid-19 şi criza economică asociată au transformat într-un mod iremediabil viaţa de zi cu zi a oamenilor. Una dintre schimbările cu impact pe termen lung a fost accelerarea tranziţiei către plăţile digitale: clienţii au evitat să folosească numerarul din cauza temerilor cu privire la răspândirea virusului, iar firmele au căutat să se adapteze prin mutarea activităţii lor în online - în România, comerţul online a crescut anul trecut cu aproape 50%. Aceste provocări au oferit un teren fertil pentru explorarea noilor forme digitale de plată, arată o cercetare amplă realizată de Consorţiul pentru guvernanţa monedelor digitale al Forumului Economic de la Davos (WEF), studiu ce caută să pună în balanţă beneficiile şi riscurile asociate acestor noi forme de monede.

"Modul în care statele lumii se coordonează cu privire la tratamentul acestor noi tehnologii, potenţial perturbatoare, va modela în mod critic modul în care oportunităţile pe care le prezintă pot fi valorificate şi riscurile pot fi atenuate", se arată în raportul publicat ieri de WEF.

Două astfel de noi dezvoltări tehnologice în materie de plăţi digitale sunt aşa-numitele "central bank digital currencies" (CBDC - monede digitale emise de către bănci centrale) şi "stablecoins" (monede stabile).

Băncile centrale studiază în prezent CBDC-urile în contextul în care autorităţile monetare se confruntă cu diverse demersuri ce le pun în pericol propriile puteri (proiectul Libra al Facebook sau mai nou proiectul stablecoin Diem) sau proiecte cu interes geostrategic (proiectul băncii centrale din China pentru un yuan digital), dar şi cu o cerere din ce în ce mai mare pentru soluţii digitale de plată.

Un studiu realizat de Banca Reglementelor Internaţionale (BIS), instituţie intitulată informal "banca centrală a băncilor centrale", arată că o proporţie de peste 85% din băncile centrale din lume studiază în prezent sau fac deja teste cu CBDC-uri, monede digitale despre care nu se ştie însă când vor fi emise şi folosite.

Ca exemple, Singapore şi-a încheiat recent aşa-numitul Proiect Ubin, o cercetare multi-anuală în folosirea CBDC-urilor pentru tranzacţii mari, "angro", în timp ce China încă derulează un proiect pilot avansat ce vizează folosirea în masă, de către populaţie, a unui yuan digital. Banca Centrală Europeană (BCE) şi Banca Angliei (BOE) au demarat, de asemenea, recent, propriile cercetări pe subiectul CBDC-urilor. Dincolo de proiectele pilot, insulele Bahamas şi Uniunea Monetară a Ţărilor din Caraibele de Vest (ECCB - Eastern Carribean Central Bank - autoritatea monetară a opt ţări-insulă din Caraibe) au început recent să emită astfel de monede digitale.

Spre deosebire de CBDC-uri, pentru stablecoin-uri nu se intenţionează emiterea de către autorităţi monetare, ci mai degrabă de către entităţi private. Acestea sunt privite mai degrabă drept criptomonede - folosesc tehnologia blockchain -, însă diferenţa/beneficiul este că au mecanisme de stabilizare care le menţin preţurile stabile raportat la o monedă fiduciară. Astfel, se elimină volatilitatea evidentă la criptomonedele de până acum, ceea ce le transformă în mai bune potenţiale monede de transfer şi le conferă un aspect mai stabil de stocare a valorii. Două exemple sunt Tether şi USD Coin, care sunt raportate la valoarea dolarului american.

Potrivit experţilor WEF, unul din principalele beneficii ale CBDC-urilor sau stablecoin-urilor este potenţialul de a facilita tranzacţii transfrontaliere mai rapide şi mai ieftine, ceea ce va reduce costurile pentru consumatori, va facilita comerţul internaţional şi va consolida integrarea economică globală.

• Raport: "Monedele digitale ar fi putut fi utilizate pentru a îmbunătăţi distribuţia de cash în timpul pandemiei"

Cercetarea arată că pandemia a evidenţiat importanţa îmbunătăţirii accesului la servicii financiare digitale care să-i ajute în mod eficient pe cei în nevoie.

"Monedele digitale ar fi putut fi utilizate pentru a îmbunătăţi distribuţia ajutoarelor de şomaj şi a plăţilor de sprijin din timpul crizei, în special atunci când deplasarea sau accesul fizic nu erau posibile. De exemplu, în 2020, Fundaţia Grameen a distribuit cu succes sprijin financiar COVID-19 sub formă de vouchere digitale către 3.500 de femei din Filipine, utilizate pentru achiziţia de alimente şi pachete medicale, prin intermediul unei aplicaţii de pe telefoanele lor mobile", potrivit studiului realizat de WEF.

Totodată, o altă oportunitate pentru monedele digitale, atât pentru cele publice cât pentru cele private, constă în încurajarea incluziunii financiare: "Monedele digitale ar putea reduce barierele cu care se confruntă populaţiile cu venituri mici şi cele greu accesibile (din punct de vedere geografic) în privinţa accesului la servicii financiare".

Cu toate acestea, conform experţilor, sunt necesare cercetări suplimentare cu privire la cele trei oportunităţi menţionate, inclusiv luarea în considerare a riscurilor, compromisurilor şi a valorii adăugate comparativ cu opţiunile existente în prezent.

Aceste dezvoltări tehnologice nu sunt lipsite de provocări semnificative, mai arată studiul, care subliniază că un sistem de plăţi este un bun public, ceea ce înseamnă că necesită reglementări.

"De exemplu, factorii de decizie trebuie să vină cu soluţii pentru îngrijorările ce privesc faptul că monedele digitale emise de entităţi private ar putea fi utilizate în afara perimetrelor de reglementare, facilitând spălarea de bani sau tranzacţiile de finanţare a terorismului. Uşurinţa prin care monedele digitale pot fi achiziţionate şi tranzacţionate 24/7 prin internet şi telefon mobil, uneori fără implicarea entităţilor reglementate, ridică îngrijorări cu privire la protecţia consumatorilor, confidenţialitatea datelor şi riscurile potenţiale de securitate cibernetică. (...) Reglementări fragmentate ar putea oferi vulnerabilităţi de-a lungul jurisdicţiilor, vulnerabulităţi pe care diverşi actori le-ar putea exploata. Acest lucru ar putea înăbuşi inovaţia unor actori bine-intenţionaţi care ar putea ajunge reticenţi în a experimenta fără un cadru de reglementare cert", potrivit studiului.

La nivel macroeconomic, CBDC-urile şi stablecoin-urile susţinute de monede fiduciare majore, precum dolarul american, euro sau lira sterlină, ar putea prezenta de asemenea riscuri de stabilitate monetară şi financiară, în special pentru economiile mai vulnerabile şi în curs de dezvoltare.

"Unele ţări ar putea suferi ieşiri subite de capital sau volatilitate a cursului de schimb din cauza accesului rezidenţilor la o CBDC emisă de o economie majoră cu fundamente economice puternice şi inflaţie scăzută - sau din cauza accesului la un stablecoin legat la o monedă străină relativ mai puternică. Acest lucru, la rândul său, ar putea perturba împrumuturile bancare şi şterge lichiditatea locală din depozitele bancare", arată realizatorii studiului.

• WEF: "Băncile centrale şi factorii de decizie trebuie să proiecteze CBDC-uri şi reglementări care să stimuleze concurenţa"

Consorţiul pentru guvernanţa monedelor digitale al Forumului Economic de la Davos a identificat mai multe zone de interes unde trebuie identificate şi propuse soluţii, prima şi cea mai importantă fiind problema viitoarelor fluxuri transfrontaliere de monede digitale.

Grupul de lucru propune ajungerea la un consens la nivel internaţional cu privire la clasificarea monedelor digitale astfel încât să fie asigurată existenţa unor reglementări transfrontaliere "consecvente şi eficiente".

"Recomandările Comitetului pentru Stabilitate Financiară (FSB) pentru abordarea provocărilor de reglementare aduse de stablecoin-urile mondiale ar putea servi drept punct de reper pentru jurisdicţiile individuale. În plus, cooperarea între autorităţile de reglementare (...) ar putea reduce decalajele şi problemele cauzate de utilizarea transfrontalieră a acestor monede", se mai arată în raport.

În al doilea rând, confidenţialitatea datelor trebuie să fie "primordială". Guvernele trebuie să stabilească "practici adecvate pentru partajarea, deţinerea sau achiziţionarea datelor de cont pentru a asigura securitatea datelor utilizatorilor şi protecţia vieţii private".

În al treilea rând, colaborarea dintre sectorul public şi cel privat este considerată fundamentală.

"Sectorul privat poate oferi produse şi servicii inovatoare care susţin eforturile autorităţilor de a încuraja plăţi mai inovatoare, incluzive şi mai reziliente. La rândul lor, băncile centrale şi factorii de decizie de la nivelul politicii financiare ar trebui să aibă grijă să nu excludă firmele private, ci să proiecteze CBDC-uri sau reglementări într-un mod care să stimuleze concurenţa", potrivit experţilor.

În ultimul rând, interoperabilitatea tehnică nu trebuie neglijată. Măsura în care aranjamentele pentru CBDC-uri sau stablecoin-uri se pot conecta la sisteme noi sau preexistente, pe plan intern şi/sau transfrontalier, vor influenţa atât valoarea pe care o oferă utilizatorilor, cât şi beneficiile unei concurenţe sporite pe piaţă.

confidenţialitatea datelor trebuie să fie "primordială". Cu toate acestea, interoperabilitatea poate (...) contribui la un ritm mai lent de inovaţie, deoarece furnizorii se conformează standardelor comune de date şi software confidenţialitatea datelor trebuie să fie "primordială", mai arată raportul.

• Dezbaterile pe tema reconfigurării arhitecturii sistemului monetar-financiar internaţional s-au înmulţit, în ultima perioadă

Dezbaterile pe tema reconfigurării arhitecturii sistemului monetar-financiar internaţional s-au înmulţit, de altfel, în ultima perioadă, pe fondul intensificării divergenţelor şi incongruenţelor între principalele blocuri economice ale lumii. De menţionat aici inclusiv proiectele de implementare de stablecoin-uri lansate de Fondul Monetar Internaţional, G7, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană, asta şi în contextul în care pandemia de Covid-19 a adus din nou în prim-plan disfuncţionalităţile din sfera arhitecturii monetar-financiare internaţionale.

În ultimii ani, ponderea dolarului american în totalul rezervelor internaţionale a crescut spre aproximativ 58% în 2020, cu toate că ponderea PIB-ului SUA în economia mondială a înregistrat o tendinţă descendentă în ultimele decenii, iar datoria publică a SUA a crescut an de an, spre niveluri record. De asemenea, ponderea EUR în rezervele internaţionale este de aproximativ 10 ori mai ridicată comparativ cu cea a yuan-ului, deşi în 2019 PIB-ul Chinei a depăşit PIB-ul zonei euro exprimat în dolari americani, De menţionat şi faptul că pe parcursul ultimilor ani am asistat la persistenţa confruntării valutare dintre principalele blocuri economice ale lumii, pe fondul implementării de măsuri de politică monetare relaxate fără precedent pentru susţinerea ritmului de creştere economică.

De notat că autorităţile au avut o abordare de non-interes faţă de criptomonedele private până recent, încă de la apariţia Bitcoin, nedorind să interfereze cu tehnologia din spatele acestor noi monede în condiţiile în care nu au simţit riscuri semnificative din această zonă. Pare că totul s-a schimbat odată cu proiectul Libra anunţat în 2019 de către Facebook, o firmă ce se bucură de încrederea a 2,8 miliarde de utilizatori activi.

Experţii WEF conchid afirmând că în viitorul nu foarte îndepărtat, factorii de decizie vor trebui să ia decizii critice cu privire la rolul pe care îl vor avea instituţiile publice şi private în sistemul plăţilor digitale şi al monedelor digitale, iar coordonarea pentru rezolvarea problemelor va determina gradul în care lumea va fi capabilă să materializeze beneficiile digitalizării, una din puţinele dezvoltări benefice de pe urma pandemiei.