Băncile din Grecia se tem că se vor confrunta cu cerinţe mai stricte la testele de stres

După întâlniri la Washington, în timpul reuniunii anuale a Fondul Monetar Internaţional, băncile din Grecia se tem că FMI ar putea să-şi impună punctul de vedere solicitând teste de stres mai stricte, a anunţat vineri publicaţia Kathimerini.

Deşi discuţiile continuă şi încă nu a fost luată o decizie finală, faptul că Banca Centrală Europeană (BCE) va devansa data derulării testelor de stres pentru băncile din Grecia, comparativ cu derularea exerciţiului la instituţiile financiare din zona euro, a provocat temeri că metodologia şi parametrii tehnici folosiţi la teste vor fi mai stricte, pentru a linişti FMI.

BCE a anunţat că va derula în februarie testele de stres în rândul creditorilor eleni, rezultatele urmând să fie cunoscute înaintea ieşirii ţării din programul de asistenţă financiară în valoare de 86 de miliarde de euro.

Mult timp FMI a insistat că zece miliarde de euro din asistenţa financiară trebuie alocaţi băncilor pentru a-şi rezolva problema creditelor neperformante (NPL).

Prin urmare, până în februarie, când vor fi cunoscute condiţiile efectuării testelor de stres, va fi o perioadă de instabilitate şi incertitudini majore pentru băncile din Grecia. Nu este nici o coincidenţă că din iulie, când au apărut divergenţele între FMI şi BCE privind situaţia creditorilor eleni, la Bursa de la Atena acţiunile băncilor au scăzut cu peste 30%.

Joi, preşedintele noii agenţii de supervizare bancară (SSM) din cadrul Băncii Centrale Europene, Daniele Nouy, a afirmat că reformele necesare reducerii creditelor neperformante vor necesita întărirea sistemului juridic din Grecia.

Luna trecută, Fondul Monetar Internaţional a renunţat la solicitarea privind o verificare a calităţii activelor băncilor din Grecia, după ce Banca Centrală Europeană a anunţat că va derula în februarie teste de stres, ceea ce a condus la o redresare a acţiunilor creditorilor eleni.

Cererea anterioară a FMI privind verificarea calităţii activelor băncilor din Grecia a provocat temeri că va fi nevoie de o nouă injecţie de capital din partea acţionarilor instituţiilor financiare.

În privinţa situaţiei sistemului bancar elen, vreau să subliniez că nu vedem motive de îngrijorare privind stabilitatea financiară în Grecia. Problema este că trebuie să fim siguri că există o strategie de rezolvare a problemei creditelor neperformante (NPL) pe termen mediu, a explicat Poul Thomsen, şeful Departamentului european al FMI.

În 28 septembrie, indicele bancar al Bursei de la Atena a urcat cu 10,3%, după anunţul FMI.

Propunerea BCE este constructivă şi va permite FMI să evalueze dacă actuala strategie privind sistemul bancar elen este adecvată fără a efectua complet o revizuire a activelor, a apreciat Thomsen.

Conform sursei, la 30 iunie 2017, creditele neperformante, excluzând expunerile extrabilanţiere, se situau la 72,8 miliarde de euro, depăşind ţinta fixată de autorităţile de supervizare, de 72,4 miliarde de euro.

Marile bănci elene trebuie să adopte mai rapid măsuri pentru a-şi curăţa bilanţurile de stocul uriaş de credite neperformante, astfel putând să sprijine redresarea economiei şi să pună sistemul bancar pe o bază solidă, susţin analiştii. Aceştia avertizează că incapacitatea instituţiilor financiare de a reduce nivelul creditelor neperformante riscă să alimenteze incertitudinile privind capitalul băncilor elene, să întârzie accesul lor la pieţele de capital şi va descuraja investitorii, se mai arată în sursă.

Autorităţile de la Atena desfăşoară în prezent inspecţii la National Bank of Greece (NBG) şi Alpha Bank, pentru a evalua portofoliile lor de credite neperformante (NPL), iar în următoarele luni vor fi verificate şi Piraeus Bank şi Eurobank. Scopul este verificarea nivelului provizioanelor şi, eventual, stabilirea necesarului de capital, informează Agerpres.

Deşi nu există un termen limită pentru publicarea rezultatelor la testele de stres din UE, exerciţiul precedent a fost finalizat în iulie. O dată similară pentru băncile elene anul acesta nu le-ar lăsa suficient timp pentru rezolvarea potenţialelor probleme.

Potrivit sursei citate, băncile greceşti au intrat în criza financiară din 2008 cu credite neperformante de 14,5 miliarde euro, aproximativ 5,5% din portofoliile lor de credite. Anul trecut, creditele neperformante au ajuns la 106,9 miliarde de euro, iar băncile au convenit cu autorităţile de reglementare ţinte ambiţioase privind reducerea creditelor neperformante la 66,7 miliarde euro în 2019, urmând ca ponderea creditelor neperformante în portofoliile de credite să scadă la 34% în 2019, de la 51% la finele lui 2016.

Cele patru mari bănci greceşti - Piraeus, National Bank of Greece, Alpha şi Eurobank - sunt prezente şi pe piaţa din România.