Băncile noastre ar putea avea probleme cu lichiditatea în urma creşterilor succesive ale creditelor acordate cu mult peste creşterea plasamentelor atrase.
Nici situaţia internaţională nu ne ajută foarte mult. Turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale ar putea determina creşteri ale costului finanţărilor externe pentru băncile noastre, afectând lichidităţile în euro ale băncilor.
Dragoş Cabat, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari din România (CFA - România) consideră că scăderea disponibilităţilor băncilor va afecta creditele acordate de acestea şi implicit profitabilitatea lor.
Scăderea profiturilor obţinute de bănci se va extinde asupra tuturor companiilor care îşi desfăşoară activitatea în ţara noastră, a adăugat Dragoş Cabat." În aceste condiţii, şi piaţa de capital va avea de suferit, preţul acţiunilor companiilor listate depinzând în mare parte de evoluţia economiei", a comentat preşedintele CFA - România.
Nicolaie Alexandru, senior economist la ING, consideră că băncile ar putea avea probleme cu lichiditatea încă din luna aprilie, începutul unei noi perioade de plăţi către bugetul de stat şi de constituire a rezervelor la BNR.
Pe de altă parte, doamna Rozalia Pal, economist şef al UniCredit Ţiriac Bank apreciază că nu ne putem pune problema unui deficit de lichidităţi în ţara noastră, în condiţiile în care Banca Naţională deţine încă poziţia de debitor net al sistemului bancar. Creşterea costului finanţărilor externe se va resimţi în deprecierea cursului monedei naţionale şi în scăderea preţului acţiunilor listate la bursă, a adăugat doamna Rozalia Pal.
Soluţia băncilor ar putea consta în finanţări primite de la Banca Naţională. Postura de debitor al sistemului bancar s-ar putea inversa, BNR devenind principalul finanţator al băncilor.
Banca Naţională va deveni în curând creditor net al sistemului bancar, consideră Lucian Croitoru, consilierul Guvernatorului BNR pe probleme de politică monetară.
Banca Naţională acordă împrumuturi în condiţiile în care o bancă poate să acorde o garanţie pentru împrumutul primit. Această garanţie (colateral) ar putea consta într-un plasament la BNR, titluri de stat sau bonuri de tezaur.
"Este necesar ca băncile să aibă suficient în portofoliu suficient colateral pentru a garanta împrumuturile obţinute de la Banca Naţională, a subliniat Lucian Croitoru, adăugând: "După ce BNR va deveni creditor al sistemului bancar, şi eficienţa politicii monetare va creşte".
Pe de altă parte, Nicolaie Alexandru avertizează că băncile nu au constituit colateral şi că "Banca Naţională nu are instrumente pentru a injecta lichiditate în sistem".
BNR nu ar trebui să reducă rezervele minime obligatorii deoarece ar transmite un semnal greşit, a adăugat Nicolaie Alexandru. Domnia sa a explicat că rezervele nu pot fi reduse sau majorate în funcţie de nivelul lichidităţii din piaţă.
Volumul creditelor neguvernamentale acordate de băncile noastre comerciale a crescut cu 65,8% în februarie 2008 faţă de aceeaşi lună a anului 2007 indică datele transmise de Banca Naţională a României. Volumul depozitelor atrase de băncile comerciale s-a majorat cu 36,4% în aceeaşi perioadă, până la 130,993 miliarde de lei.