Banii de la FMI fac cu ochiul la bănci

Băncile s-ar bucura dacă ar putea beneficia de pe urma împrumutului de la Fondul Monetar Internaţional şi spun că nu vor trimite banii către băncile-mamă, după ce, miercuri seară, preşedintele ţării, Traian Băsescu, a avertizat că nu le va da niciun euro dacă au intenţia să îi trimită în afară.

Domnia sa a adăugat că este posibil să intervină un acord, la care va aplica şi FMI, prin intermediul căruia nu se va elibera niciun euro din rezerva Băncii Naţionale a României dacă nu se garantează că sucursalele băncilor străine prezente la noi nu vor scoate banii din România şi îi vor trimite la băncile mamă care au dificultăţi.

Un eventual împrumut de la FMI va ajunge în rezerva valutară a ţării noastre cu scopul de a proteja rezerva, dar ar putea fi folosit şi pentru o viitoare scădere a ratei rezervelor minime obligatorii (RMO) la pasivele în valută. Totuşi, BNR va lua o măsură de reducere a RMO, adică de relaxare a politicii monetare abia după ce politica fiscală se va întări.

Lazlo Diosi, preşedintele OTP Bank România, ne-a spus că, practic, banca pe care o reprezintă nu are de dat bani înapoi la banca-mamă, mai ales pentru că finanţările de la aceasta sunt pe termen lung.

Domnul Diosi ne-a declarat: "Dacă vom beneficia de bani din acest împrumut îi vom folosi în totalitate pe piaţa din România. Ne vom orienta spre creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi spre relansarea creditelor imobiliare".

Totuşi, domnia sa ne-a mai precizat că, din punct de vedere tehnic, este foarte greu ca statul să controleze ce vor face băncile cu banii deoarece există numeroase posibilităţi prin care aceştia pot fi transferaţi către băncile mamă.

Laurenţiu Mitrache, preşedintele executiv al Bank Leumi România, consideră că atitudinea preşedintelui este una corectă în sensul că şi Băncile Centrale din alte ţări au reacţionat la fel când au ajutat băncile ce aveau probleme.

Banii dintr-un acord cu FMI vor intra în rezerva valutară a BNR, iar aceştia vin mai degrabă pentru a spori credibilitatea în ţara noastră, ne-a mai explicat domnul Mitrache.

"Acordul cu FMI înseamnă şi un pachet de măsuri care oferă credibilitate, deci nu este doar un acord prin care primim bani", ne-a declarat preşedintele executiv al subsidiarei Leumi din ţara noastră.

Pe de altă parte, directorul general al Băncii Comerciale Carpatica, una dintre băncile româneşti, Nicolae Hoanţă, ne-a declarat: "Nu am semnale că ar fi în România bănci care să aibă nevoie de sprijin financiar din partea statului. Oricum, chiar dacă ar exista bănci cu capital străin care ar avea nevoie de sprijin, acesta nu poate şi nu trebuie furnizat decât de ţara de origine a băncii mamă".

Băncile au solicitat, în repetate rânduri, o lichiditate suplimentară, motivând că au nevoie de ea pentru a relua activitatea de creditare, care a încetinit semnificativ în ultima perioadă. Totuşi, cererea pentru credite a scăzut, nivelul restanţelor s-a mărit, iar oamenii nu prea mai au bani, aşa că este posibil ca lichiditatea suplimentară să nu ajute creditarea.