English
Bankwatch România a solicitat Comisiei Europene (CE) să analizeze ajutoarele de stat acordate Complexului Energetic Oltenia (CEO) de către Guvernul României pentru exproprierile în vederea extinderilor mai multor cariere şi plata certificatelor de emisii de CO2, arată un comunicat remis Redacţiei noastre.
Este vorba despre exproprierile privind extinderile carierelor Jilţ Nord, Jilţ Sud, Roşia şi Roşiuţa din 2015 şi 2018 subvenţionate prin Hotărâri de Guvern, dar şi pentru depozitul de cenuşă din Valea Mănăstirii, în cazul căruia hotărârea nu a fost încă adoptată. Astfel, CEO a primit ajutoare de stat în valoare de 6,6 milioane euro pentru plata exproprierilor şi ar urma să fie subvenţionat cu încă 580 mii euro pentru exproprierile în cazul depozitului, informează sursa.
Ajutoarele de stat nu au fost notificate Comisiei Europene înainte de acordare şi nu sunt compatibile cu normele europene. Acestea din urmă nu permit scheme de sprijin pentru extracţia combustibililor fosili. Deşi proiectele sunt considerate "de utilitate publică de interes naţional", Guvernul nu a adus dovezi clare pentru care extiderea carierelor este o necesitate pentru securizarea aprovizionării cu energie, aceste motivări fiind obligatorii în aceste cazuri.
În cazul certificatelor pentru emisii de CO2, ajutoarele de stat au fost acordate sub forma unor împrumuturi şi garanţii de la EximBank, bancă de stat, pentru plata certificatelor din 2018 şi un împrumut de salvare fără dobândă acordat de trezorerie pentru certificatele din 2019. Or, ajutoarele vin în contradicţie cu scopul pentru care a fost creată schema UE de comercializare a emisiilor de CO2, de decarbonizare a sistemului energetic european.
Alexandru Mustaţă, coordonator de campanii Bankwatch România a declarat: "Ca orice producător de energie, Complexul Energetic Oltenia ar trebui să îşi acopere cheltuielile cu certificatele de emisii de CO2 din bugetul propriu. Este clar că până în 2030 nu ne vom mai putea baza pe cărbune - este deja prea costisitor şi poluant. Statul român ar trebui să nu mai ignore oportunităţile pentru o tranziţie justă şi să folosească bugetul de stat pentru dezvoltarea regiunilor miniere, nu pentru a ţine artificial în viaţă o tehnologie depăşită".
Concret, pentru anul 2018, EximBank a acordat CEO un împrumut în valoare de 17 milioane euro şi 70% din garanţiile pentru împrumuturi de 89 milioane euro de la bănci private. Pentru acelaşi scop, guvernul planifica în 2019 să acorde o schemă sprijin denumită "taxa de adecvanţă pentru CEO", prin care timp de 10 ani toţi consumatorii de energie ar fi contribuit la plata a 67,7 milioane certificate de emisii (aprox. 1.8 miliarde euro). Nici în acest caz intenţia nu s-a comunicat la Bruxelles, însă nici Guvernul nu a luat o decizie finală în acest sens.
O a doua schemă este cea de ajutor de salvare în valoare de 251 milioane euro fără dobândă, care va fi acordat pentru emisiile din 2019 de Trezoreria Naţională. Dacă CEO nu va rambursa suma în şase luni, foarte probabil având în vedere datoriile companiei, va primi şi un ajutor de restructurare. Plângerea motivează şi de ce ajutorul de salvare nu ar fi trebuit aprobat: schema de sprijin pentru restructurare va fi folosită în practică pentru construirea unor unităţi pe gaze naturale, adică înlocuirea unui combustibil fosil cu altul, mai informează sursa.
Dacă Comisia va decide că ajutoarele de stat pentru exproprieri sau pentru plata emisiilor au fost ilegale, banii acordaţi vor trebui recuperaţi. În contextul în care Comisia Europeană a făcut apel la încetarea subvenţiilor pentru combustibili fosili în cadrul propunerii Pactului ecologic european, este greu de crezut că ajutore la CEO sau către alte companii generatoare de emisii vor mai putea fi acordate în viitor.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
