Barajele rutiere au continuat ieri în Peru

Barajele rutiere au continuat ieri în Peru şi au fost organizate noi manifestaţii în masă, la o zi după prelungirea stării de urgenţă în mai multe regiuni ale acestei ţări confruntate cu o mişcare de contestare a preşedintei Dina Boluarte, notează AFP, potrivit Agerpres.

Această măsură, decretată sâmbătă şi care rămâne în vigoare pentru 30 de zile, autorizează armata să intervină pentru a menţine ordinea şi implică suspendarea mai multor drepturi constituţionale precum libertatea de circulaţie şi inviolabilitatea domiciliului.

Ciocnirile dintre forţele de ordine şi manifestanţi au făcut cel puţin 42 de morţi în cinci săptămâni.

În afară de capitală, starea de urgenţă a mai fost decretată în departamentele Cuzco şi Puno şi în portul Callao.

Starea de urgenţă a fost decretată la mijlocul lui decembrie în întreaga ţară, pentru 30 de zile.

Ieri, circulaţia rutieră era blocată pe o sută de tronsoane de drum în 10 din cele 25 de regiuni ale ţării, în special în sud, epicentrul contestării.

Printre aceste regiuni, se numără Puno, Arequipa şi Cuzco, a spus autoritatea responsabilă cu transportul terestru, adăugând că niciodată nu au existat atâtea baraje rutiere în timpul crizei actuale.

La Arequipa, zeci de persoane blocau autostrada Panamericana Sur care deserveşte regiunea Tacna, la frontiera cu Chile.

Totuşi, autorităţile au redeschis sâmbătă aeroportul internaţional Cuzco, de o importanţă vitală pentru sectorul turistic peruan, după ce l-au închis joi.

În schimb, trenul către Machu Picchu, singura modalitate de acces la faimosul oraş-templu incaş, era în continuare suspendat. Sindicatele locale susţin că sectorul turismului pierde până la şapte milioane de sole (aproximativ 1,7 milioane de euro) pe zi din cauza crizei.

Protestele au izbucnit după demiterea şi arestarea, pe 7 decembrie a preşedintelui socialist Pedro Castillo, acuzat că a încercat să organizeze o lovitură de stat prin dizolvarea parlamentului ce se pregătea să-l înlăture de la putere.

Dina Boluarte, care era vicepreşedinta lui Castillo, i-a succedat acestuia în conformitate cu Constituţia şi face parte din acelaşi partid de stânga. Însă manifestanţii, care o consideră "trădătoare", cer plecarea sa şi organizarea de alegeri cât mai rapid.