Băsescu ar vrea un împrumut de 30 miliarde de euro, dar nu sîntem pregătiţi

Din calculele pe care le-a făcut preşedintele Traian Băsescu reiese că ţara noastră ar avea nevoie de 60 de miliarde de euro în perioada 2007-2013, bani care să fie investiţi în infrastructura de transporturi şi în dezvoltarea rurală. Cum 30 de miliarde de euro, după cum o afirmă, îi vom obţine de la Uniunea Europeană prin fondurile structurale (sprijin financiar nerambursabil), şeful statului s-a gîndit că ar trebui să mai facă rost de 30 de miliarde de pe pieţele externe. La această idee l-a condus constatarea că România are în prezent un grad mic de îndatorare: 28 de miliarde de euro, conform datelor vehiculate de autorităţi, sumă care reprezintă aproximativ 30 la sută din Produsul Intern Brut (PIB), prognozat pe anul 2006. Cu încă 30 de miliarde de euro s-ar atinge, însă, pragul de sus al creditării: Uniunea Europeană interzice ca valoarea creditelor externe ale unei ţări membre să depăşească 60 la sută din PIB.

Pentru a ajunge într-o astfel de situaţie ar trebui să fim ori disperaţi, ori să ne fie clar că investiţiile realizate prin credite vor produce o explozie de pros-peritate (nu de alta, dar banii trebuie daţi înapoi, şi nici n-am mai avea cum să luăm alţii în caz de nevoie!). Chiar dacă analiştii financiari sînt deschişi la ideea de creditare, suma pe care a avansat-o Băsescu le dă fiori. (Omul simplu ar spune: în 1989 ţara noastră nu mai avea nici un fel de datorii, ba chiar pusese vreo 4 miliarde de dolari la saltea). Oricum, preşedintele Băsescu nu se dezminte: ideile sale dezleagă dezbateri furtunoase.

• Cum am putea obţine o astfel de sumă?

Împrumutul de 30 de miliarde de euro poate fi obţinut cel mai bine prin ieşirea pe piaţa de capital externă, este de părere faimosul bancher Bogdan Baltazar, actualmente preşedintele societăţii de consultanţă "Baltazar, Bloom & Pîrvulescu". Domnia sa spune că, pentru o asemenea sumă, emisiunea de obligaţiuni pe piaţa externă este mai indicată decît împrumutul direct, cu atît mai mult cu cît dobînzile pe piaţa de capital sînt mai reduse decît pe piaţa bancară.

Domnul Baltazar atrage însă atenţia că o astfel de operaţiune masivă de ieşire pe piaţa externă presupune un proiect bine pus la punct, un memorandum destinat băncilor de investiţii prin care să se arate obiectivele împumutului, precum şi sursele de rambursare.

"Este un moment bun pentru un împrumut în condiţiile în care există un exces de lichiditate pe piaţa externă", spune Bogdan Baltazar, precizînd că am putea să ne împrumutăm cu un diferenţial de dobîndă mic (circa 2,5%) comparativ cu dobînda la bonurile de trezorerie americane (adică dobîndă de circa 6,8%, faţă de aproape 12% acum 1-2 ani).

Domnul Bogdan Baltazar crede că este o idee bună împrumutul prin emisiunea de obligaţiuni: "Părerea mea este că toa-te ţările emergente şi chiar şi cele dezvoltate ar trebui să aibă un program pe termen lung de ieşire pe pieţele de capital".

• Încetarea acordului cu FMI nu ar însemna dobînzi mai mari

Un împrumut poate fi contractat în măsura în care avem credibilitate pe piaţa externă, credibilitate măsurată în ratingul de ţară. Unii analişti financiari se tem că încetarea acordului ar creşte dobînzile la care am putea obţine credite. Graţiela Iordache, vicepreşedintele Comisiei Buget, Finanţe, Bănci din cadrul Camerei Deputaţilor, crede, însă, că relaţia noastră mai delicată cu Fondul Monetar Internaţional nu influenţează, cel puţin în prezent, ratingul de ţară, care este bun.

De aceeaşi părere este şi analistul economic Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicată, care consideră că percepţia internaţională este că ţara noastră nu mai are nevoie de bani de la FMI. În plus, el crede că pieţele finan-ciare externe se găsesc într-o foame de randamente mari, pe care creşterea economică a României le poate satisface.

• Daniel Dăianu: avem nevoie întîi de proiecte şi apoi de credite

Putem obţine 30 de miliarde de euro împrumuturi, şi chiar la o dobîndă bună. Problema care se ridică este cît se poate de simplă: ştim ce să facem cu atîţia bani? Altfel riscăm să îi cheltuim inutil...

Fostul ministru de Finanţe Daniel Dăianu consideră că România are mai întîi nevoie de proiecte viabile şi apoi de credite. Dovada pe care o aduce în acest sens Daniel Dăianu este că ţara noastră nu a putut să absoarbă în totalitate nici măcar fondurile ISPA ce ne-au fost acordate pînă acum. În opinia sa, îndatorarea relativ scăzută pe care o înregistrăm în prezent provine tocmai din această incapacitate: cînd nu ştii ce să faci cu banii - consideră Dăianu - este ca şi cum nu ai avea nevoie de ei.

Fostul ministru de Finanţe afirmă că preşedintele Traian Băsescu a devansat o discuţie care se va purta abia după ce vom fi în stare să facem proiecte; după ce vom întocmi proiecte, vom face socoteala şi vom vedea dacă avem nevoie de 10, 30 sau 35 de miliarde de euro. În acelaşi timp, însă, discuţia va trebui să fie complexă, pentru că nu putem să facem abstracţie - consideră Daniel Dăianu - de impactul pe care împrumuturile îl vor avea asupra inflaţiei, asupra cererii agregate, în fine, asupra tuturor celorlalte aspecte macroeconomice.

• Marian Petre Miluţ: procesul de finanţare a investiţiilor se loveşte de corupţie

Avem de lucru în primul rînd cu corupţia, pentru că altfel nu vom intra în Uniunea Europeană, este de părere preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatului Român, Marian Petre Miluţ. În opinia sa, de corupţie s-ar lovi şi intenţia unor astfel de împrumuturi.

"Ar fi dificil să primim împrumuturi cu dobînzi avantajoase - consideră Marian Petre Miluţ - pentru că nu prezentăm credibilitate". Şi continuă: "Presupunînd, însă, că am obţine 30 de miliarde de euro pur şi simplu nu am avea ce să facem cu ei, altceva decît să se piardă în hăţişurile birocraţiei". Marian Miluţ crede că nu sîntem pregătiţi pentru o astfel de infuzie masivă de capital, şi aceasta din nici unul dintre punctele de vedere: nu tehnologii, nu forţă de muncă bine pregătită şi nici management performant. În plus, Miluţ crede că rata dobînzii pe care ar trebui să o achităm s-ar regăsi în deficitul bugetar, ceea ce ar dezechilibra economia. Concluzia sa este dură: preşedintele Băsescu ar trebui să-şi vadă de îndatoririle pe care le prevede Constituţia, şi nu să avanseze idei elucubrante într-un domeniu în care nu se pricepe - finanţele.