Băsescu cere constructorilor de autostrăzi să folosească materiale româneşti

Preşedintele Traian Băsescu le-a propus constructorilor italieni care lucrează la Autostrada Bucureşti-Braşov să utilizeze fier beton românesc în locul celui italian. Domnia sa s-a interesat şi dacă italienii de la "Pizzarotti & Tirrena Scavi" cumpără balastru pentru construcţie direct de la furnizor sau există intermediari pe traseu. Preşedintele a vizitat, vineri, şantierul de pe tronsonul Bucureşti - Ploieşti al autostrăzii, care se construieşte în baza unui contract joint-venture cu "Pizzarotti & Tirrena Scavi".

Şeful statului a declarat, citat de Agerpres: "În România nu se face fier beton?! Lucrarea este cu bani din bugetul de stat şi pe criza asta trebuie să vă orientaţi şi către piaţa românească. Este o sugestie. Noi închidem siderurgia din lipsă de comenzi".

Constructorii s-au plâns că lucrările le sunt îngreunate de încetinirea procesului de expropriere a terenurilor pe unde trece autostrada, precum şi de şantierele arheologice de pe traseul lucrării. În context, preşedintele Băsescu a precizat că trebuie schimbată baza legală privind exproprierile.

Şeful statului s-a arătat contrariat de faptul că preţurile la terenurile pe unde trece autostrada nu au scăzut în urma crizei imobiliare. Referitor la siturile arheo­logice de pe traseul Autostrăzii Bucureşti - Braşov, Băsescu a declarat: "Pe de o parte, trebuie să salvezi probele istorice, pe de altă parte vrei să faci modernizare".

Traian Băsescu a făcut o comparaţie şi între lucrarea constructorilor italieni şi şantierul Autostrăzii Transilvania, unde operează americanii de la Bechtel: "La voi, pilonii nu sunt crăpaţi ca la Bechtel. Sunt lucrări publice unde până la constructor balastrul trece prin patru SRL-uri şi aflăm că balastrul din râuri costă 70 euro/metru cub".

Lucrările pe tronsonul Bucureşti-Ploieşti au început în mai 2007. Constructorii au ca termen de finalizare sfârşitul anului 2010. Circa 1,7 milioane de metri de teren au fost expropriate până acum pentru realizarea lucrărilor. Valoarea contractului este de 588,4 milioane de lei