BĂSESCU LA FINAL DE MANDAT PREZIDENŢIAL: "Îi predau lui Iohannis o ţară care îndeplineşte toate criteriile pentru a intra în zona euro"

Traian Băsescu a declarat, sâmbătă, în conferinţa de presă de la finalul mandatului său prezidenţial că îi va preda lui Klaus Iohannis o ţară care îndeplineşte toate criteriile de convergenţă, în vederea intrării în zona euro, el apreciind că vom deveni membri ai zonei euro mai devreme de 2019.

Traian Băsescu a mai spus că, de la intrarea în Uniunea Europeană, România a făcut progrese formidabile, pe care nu le recunoaştem, dar ele există şi sunt consemnate, şi a amintit că rata inflaţiei este de 1,4%, rata la dobânzile pe termen lung este de 4,8%, iar cursul de schimb leu-euro fluctuează într-o marjă mai mică de 15%, în timp ce deficitul bugetar se află sub 3%.

El a amintit şi reformele structurale "extrem de importante care au avut loc în acest interval", printre care liberalizarea forţei de muncă în 2010, care a flexibilizat piaţa muncii şi a reuşit să creeze condiţii de optimizare a costurilor în societăţi.

"Acest pas ne-a scos din era comunistă a contractului de muncă pe viaţă", a ţinut să precizeze Traian Băsescu, arătând că, deşi multe ţări din UE au fost şi încă sunt în criză, care s-a întins pe trei, patru cinci ani, România a avut doar doi ani, din zece când nu a avut creştere economică pozitivă, în 2009 şi 2010.

"În rest, în toţi cei opt ani a înregistrat creştere economică pozitivă, ceea ce este corelat cu parametrii care diferenţiază situaţia din 2004 cu cea din 2014", a completat Băsescu, afirmând că "perspectiva României este de creştere economică".

• "România este o ţară sigură"

România este în prezent o ţară sigură din punct de vedere al securităţii şi nu riscă o invazie, dar sunt necesare investiţii în armată, consideră Traian Băsescu, menţionând totodată găzduirea a două comandamente NATO.

"Fac afirmaţia, cu toată responsabilitatea, că românii trăiesc într-un stat sigur, într-o lume în care atacurile teroriste sunt la ordinea zilei şi le-aţi văzut, într-o lume în care Europa şi NATO sunt organizaţii formate din state care sunt ţinte pentru terorişti, state care sunt ţinte pentru atacurile cibernetice, România este o ţară sigură datorită modului cum instituţiile ei funcţionează", a afirmat Băsescu.

"De asemenea, dacă privim la ce se întâmplă în jurul nostru, în regiune, dacă privim la agresivitatea vecinului nostru de la răsărit, a domnului preşedinte Putin şi a armatei sale, vă asigur că România este de asemenea un stat sigur. Pentru România nu există riscul unei invazii, riscul unei destabilizări proiectată la Moscova, şi asta nu pentru că neapărat Vladimir Putin nu este interesat de România. Este interesat, dar România este într-un sistem de alianţe solid, în interiorul alianţei NATO are un parteneriat strategic cu SUA, care îi dă confortul că nu este singură în faţa riscurilor la securitatea naţională. România a devenit un furnizor de securitate pentru multe alte state NATO", a mai spus Băsescu.

În acest sens, el a indicat faptul că România şi-a obţinut încrederea prin participările militare în Balcani, Irak, Afganistan, Africa. De asemenea, a făcut referire la scutul antirachetă de la Deveselu, care este destinat protejării multor alte state NATO, inclusiv SUA.

"În momentul de faţă sunt luate decizii pentru crearea a două comandamente NATO pe teritoriul României şi ele trebuie să devină operaţionale până în anul 2016, la următorul summit NATO. Un comandament de batalion şi un comandament NATO de divizie. Deci, din punct de vedere al securităţii, România este mai sigură ca niciodată", a menţionat Traian Băsescu.

De asemenea, el a susţinut că serviciile de informaţii, SRI, SIE, STS, "sunt totalmente conectate la sistemele de informaţii ale aliaţilor, în mod deosebit în ceea ce priveşte informaţiile de securitate care vizează cooperarea în NATO, dar şi relaţia în interiorul parteneriatului strategic cu SUA".

Băsescu a ţinut să sublinieze că parteneriatul strategic cu SUA a devenit realitate în timpul mandatului său, chiar dacă discuţia pe marginea acestuia a început în mandatul lui Ion Iliescu.

• "Rusia nu şi-a schimbat dorinţa să ajungă la gurile Dunării, doar putinţa"

Traian Băsescu a mai spus că Rusia nu şi-a schimbat dorinţa de a ajunge la gurile Dunării, ci doar putinţa, în urma scăderii preţului la ţiţei şi gaze şi a subliniat că Moscova reprezintă un risc pentru securitatea României, dar asta nu înseamnă că s-ar gândi să invadeze România.

Întrebat dacă s-a schimbat abordarea Rusiei, despre care Traian Băsescu spunea în martie că "se uită cu jind la gurile Dunării", preşedintele Traian Băsescu a spus că va continua să considere că "Federaţia Rusă este un risc pentru securitatea Ucrainei, a Republicii Moldova şi a României", dar că "riscul nu înseamnă că vreodată Federaţia Rusă ar putea gândi să invadeze România".

"Dar Federaţia Rusă ţinteşte gurile Dunării în mod indiscutabil şi nu trebuie să ne uităm la ce se întâmplă la Lugansk, Doneţk şi Mariupol ca să zicem < oho, au 2.000 de kilometri până la braţul Chilia >. Nu, uitaţi-vă în Crimeea, că distanţa din Crimeea până în Transnistria şi Chilia e de 2-300 de kilometri", a spus Băsescu.

El a subliniat că Federaţia Rusă este "un risc pentru securitatea regională". "Din acest motiv, v-am enumerat şi toate măsurile, flote militare aliate sunt în Marea Neagră, România are un scut antirachetă, sunt detaşaţi în baza de la Kogălniceanu 600 de puşcaşi marini", a mai spus el.

Despre "dorinţa" Rusiei de a ajunge la gurile Dunării, Băsescu a explicat că "dorinţa" nu s-a schimbat, dar "putinţa da". "Între timp a ajuns ţiţeiul de la 110 dolari pe baril la 60 şi 50% din resursele finnaciare ale bugetului Federaţiei Ruse provin din ţiţei şi gaze. Ori saltul de 110 la 60 în condiţiile în care Moscova şi-a estimat preţul mediu al barilului de ţiţei la 95 de dolari pe baril este o gaură în bugetul Federaţiei Ruse uriaşă. Gazele au căzut de la 400 şi la 300 şi de dolari mia pe metri cubi, deci s-a schimbat putinţa", a afirmat Traian Băsescu, precizând, totodată, că bugetul Rusiei pentru apărare este de 50 de miliarde de dolari, iar cel al SUA, de 485 miliarde de dolari.