Bătălia pentru mediu, finanţată cu miliarde de euro

Problema încălzirii globale a fost repusă în discuţie la cel mai înalt nivel în această săptămână cu ocazia summitului pentru climă organizat de preşedintele francez Emmanuel Macron. Veştile nu sunt dintre cele mai bune şi fără măsuri concrete lucrurile se pot agrava. Preşedintele francez a decis să organizeze summitul "One Planet" după anunţul lui Donald Trump privind retragerea SUA din pactul istoric împotriva încălzirii globale care vizează limitarea creşterii medii a temperaturii sub pragul critic de 2 grade Celsius. "Suntem pe cale să pierdem bătălia împotriva încălzirii globale", a avertizat preşedintele francez Emmanuel Macron.

În cadrul summitului s-au luat mai multe angajamente clare, cu termene precise. Banca Mondială a anunţat că va înceta să mai finanţeze după anul 2019 explorarea şi exploatarea petrolului şi a gazelor naturale. Compania de asigurări Axa a anunţat că va renunţa să asigure şi să investească în orice companie care este implicată în construirea de termocentrale bazate pe cărbune. Grupul francez intenţionează să retragă investiţii de aproape 2,5 miliarde de euro în acest sector. Fundaţia Bill Gates va aloca 315 milioane de dolari cercetării în agricultură pentru a ajuta comunităţile sărace, în special cele din Africa, să se adapteze la modificările climatice. Comisia Europeană va mobiliza 318 milioane de dolari pentru acest obiectiv. Un număr de 237 de companii s-au angajat să îşi îmbunătăţească modul în care iau în calcul riscul climatic în activităţile lor. Ţările din Nord au promis să ridice la 100 de miliarde de dolari pe an până în 2020 finanţările pentru combaterea schimbării climatice către ţările din Sud, care au cerut asigurări privind respectarea acestei promisiuni. Un grup de peste 200 de mari investitori a decis la rândul său să pună presiune asupra a 100 de companii cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră, pentru ca acestea să-şi adapteze modelul economic luptei împotriva încălzirii globale.

Pe de altă parte, agenţiile spaţiale din 20 de state, inclusiv ţara noastră, au propus în cadrul unei declaraţii comune ce a fost adoptată la începutul săptămânii la Paris, înfiinţarea unui "Observator Spaţial al Climei", care va permite schimburile reciproce de date ştiinţifice obţinute din spaţiu. China, Japonia, India, UE, Regatul Unit al Marii Britanii, Germania, Italia, Elveţia, Austria, Suedia, Norvegia, România, Israel, Ucraina şi Emiratele Arabe Unite au adoptat această declaraţie - denumită "Declaraţia de la Paris". Dintre cele 50 de variabile climatice esenţiale pentru înţelegerea climei planetare, 26 sunt observate din spaţiu graţie sateliţilor. Aceştia monitorizează mai ales evoluţia temperaturilor pe Glob, creşterea nivelului oceanelor, emisiile de gaze cu efect de seră, precum dioxidul de carbon şi metanul. Agenţia americană NOAA şi Agenţia spaţială rusă nu au fost prezente la reuniune.

În cadrul celei de-a 21-a Conferinţă ONU, desfăşurată în decembrie 2015 la Paris, s-a ajuns la concluzia că, până la sfârşitul acestui secol, creşterea temperaturii trebuie limitată până la doar 2 grade. La vremea respectivă se estimase că suma necesară pentru aplicarea măsurilor care să permită atingerea acestui obiectiv este de aproximativ 100.000.000.000 de dolari, dar între timp state importante, precum SUA, au început să facă paşi în spate. ONU a estimat că schimbările generate de încălzirea globală vor obliga 50 de milioane de oameni să se refugieze în emisfera nordică a planetei, până în anul 2020.