Nu mai există incendii de vegetaţie active în zona extinsă a Atenei, dar oficialii rămân în alertă maximă, a declarat purtătorul de cuvânt al pompierilor şefi din Grecia, citat de BBC.
El a declarat că pompierii vor continua să stropească cu apă şi să menţină o prezenţă puternică în zonă.
Vânturile mai blânde şi eforturile ample ale serviciilor de urgenţă au ajutat la ţinerea sub control a incendiilor.
Cu toate acestea, există încă riscul izbucnirii unor flăcări din cauza rafalelor de vânt şi a temperaturilor care depăşesc cu mult 30C în timpul zilei.
O femeie a murit şi alte zeci de persoane - inclusiv pompieri - au fost rănite după ce incendiile au distrus 40.470 de hectare de teren. Mii de locuitori din zonă au fost evacuaţi.
Norul uriaş de fum care a plutit deasupra Atenei timp de câteva ore a dispărut marţi, însă cerul era încă înceţoşat.
Autorităţile elene evaluează acum pagubele şi pregătesc programe de compensare pentru locuitorii şi întreprinderile afectate.
Peste 700 de pompieri, inclusiv români, 199 de maşini de pompieri şi 35 de avioane cu bombardament cu apă au fost implicate în eforturile de stingere a incendiilor, care au izbucnit duminică după-amiază la aproximativ 35 km nord de capitala Greciei.
Până luni, incendiile au fost confirmate în 40 de locaţii diferite, în unele zone flăcările având o înălţime de până la 25 m.
Deşi incendiile s-au diminuat în mare parte, pompierii continuă să stropească cu apă şi să menţină o prezenţă puternică în regiunea capitalei. Suburbiile Nea Penteli, Vrilissia şi Patima Halandriou sunt printre cele mai afectate zone.
În Vrilissia, la doar 14 km de centrul Atenei, clădirile şi întreprinderile au fost distruse de flăcări.
Cadavrul unei femei în vârstă de 63 de ani a fost găsit într-un magazin din localitatea vecină Patima Halandriou. Colegii au declarat că femeia a fost prea speriată pentru a sări din clădire când flăcările s-au apropiat şi a fost prinsă înăuntru.
Prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis şi-a scurtat vacanţa pentru a se întoarce să gestioneze criza.
După activarea mecanismului de protecţie civilă reciprocă al UE, ţări europene precum Italia, Franţa, Serbia, Spania, Republica Cehă şi România au furnizat Greciei asistenţă, inclusiv avioane, personal şi ajutoare.