BCE accelerează tiparniţa să nu piardă luminiţa de la capătul tunelului

Săptămâna încheiată la 19 martie 2021 a înregistrat cel mai mare volum al achiziţiilor nete de obli­gaţiuni guvernamentale din cadrul programului PEPP (Pandemic Emergency Purchase Programme) din ultimele patru luni (vezi graficul 1).

"BCE şi-a îndeplinit promisiunea de a creşte ritmul achiziţiilor astfel încât să combată ameninţarea economică a creşterii randamentelor", scrie Bloomberg.

Valoarea netă a achiziţiilor prin tipărire de săptămâna trecută a fost de 21,05 miliarde de euro, după achiziţii de 14 miliarde în săptămâna precedentă.

"Noul ritm al achiziţiilor poate fi suficient pentru a preveni creşterea în continuare a randamentelor, însă este puţin probabil să inverseze creşterea recentă", a precizat un analist de la Bloomberg Economics, în condiţiile în care costurile finanţării pe termen lung ale guvernelor din zona euro s-au angajat pe o tendinţă de creştere de la începutul anului (vezi graficul 2).

Într-o analiză de pe site-ul BCE, preşedintele instituţiei, Christine Lagarde, scrie că "menţinem opţiunea de a ajusta ritmul achiziţiilor în orice moment pentru a răspunde schimbărilor potenţiale în condiţiile de piaţă", în condiţiile în care "s-a înregistrat un progres semnificativ şi putem vedea luminiţa de la capătul tunelului".

Dar dacă luminiţa nu este cea sperată şi nici nu se află la capătul tunelului?

"Este înspăimântător să citeşti că BCE va cumpăra şi mai multe obligaţiuni pentru a controla doar o creştere mică a randamentelor şi încă le mai lasă pe unele în teritoriul negativ", a subliniat recent economistul spaniol Daniel Lacalle într-un articol din Epoch Times, unde mai susţine că "este chiar mai înspăimântător să vezi cum investitorii laudă o decizie care nu face decât să ascundă riscurile prin injecţii de lichiditate şi mai mari".

Cel puţin la fel de îngrijorătoare este şi ceea ce pare a fi schimbarea obiectivului principal al Băncii Centrale Europene. În ultima perioadă, oficialii BCE, inclusiv doamna Lagarde, pun un accent deosebit pe "menţinerea condiţiilor de finanţare favorabile" în toate apariţiile publice, iar ţintirea inflaţiei pare să fi trecut în plan secundar.

"Suntem pregătiţi să ajustăm toate instrumentele pentru a ne asigura că inflaţia se îndreaptă către obiectivul nostru într-o manieră susţinută, în conformitate cu angajamentul nostru faţă de simetrie", a scris preşedintele BCE în analiza prin care a marcat un an de tipărire în cadrul programului PEPP, care a fost adoptat prin ignorarea gravă şi nepermisă a unor prevederi fundamentale din tratatele europene.

Referirea la "simetrie" arată că BCE este gata să amâne restricţionarea cadrului de politică monetară chiar dacă rata inflaţiei depăşeşte pragul de 2% pentru o perioadă mai lungă.

Din păcate, "stabilizarea" economiei zonei euro prin tipărire se va dovedi, probabil, insuficientă pentru a face faţă valului de falimente despre care a avertizat recent Jose Manuel Campa, preşedintele Autorităţii Bancare Europene (EBA), într-un interviu acordat cotidianului Ta Nea din Grecia.

"Pierderile din creditare trebuie recunoscute cât mai rapid posibil", a declarat preşedintele EBA, în condiţiile în care "vor exista numeroase firme al căror model de afaceri neviabil va fi expus, iar acestea trebuie să fie lichidate". În caz contrar, se vor înmulţi foarte mult firmele zombi, care vor împiedica redresarea economică, după cum a mai precizat Jose Manuel Campa.

Preşedintele EBA a mai avertizat autorităţile naţionale de supraveghere bancară despre necesitatea asigurării unei bune capitalizări a instituţiilor financiare, astfel încât să nu crească şi numărul "băncilor zombi", cele care întârzie recunoaşterea pierderilor din creditare şi manifestă reţinere în acordarea noilor credite.

Menţinerea dobânzilor la un nivel redus artificial nu ajută deloc din punct de vedere al reducerii fenomenului de "zombificare" al economiei zonei euro. Dimpotrivă, îl accentuează.

Şi asta nu este tot. Un alt fenomen deosebit de grav a fost ilustrat recent de Ambrose Evans-Pritchard în The Telegraph.

Conform unei analize recente a băncii HSBC, ieşirile de capital din zona euro au ajuns la circa 500 de miliarde de euro în T4 2020, respectiv o rată anualizată de aproape 20% din PIB (vezi graficul 3).

Ieşirile au fost de aproape 250 de miliarde de euro doar în luna decembrie 2020. "Raportate la PIB, aceste ieşiri au fost cele mai mari din ultimii 20 de ani", a declarat Paul Mackel, director în cadrul HSBC, care a mai precizat că deprecierea dezordonată a monedei unice europene a fost evitată pe fondul existenţei contractelor de hedging.

"Ieşirile de capital pot fi interpretate în multe feluri, însă nu se poate spune sub nicio formă că reprezintă un vot de încredere în redresarea economică sau perspectivele de creştere ale zonei euro", mai scrie Evans-Pritchard, în opinia căruia "ieşirile de capital se pot accelera până la pragul de unde se poate vorbi de o fugă a capitalului".

În ciuda declaraţiilor oficialilor BCE, condiţiile favorabile de finanţare nu pot compensa lipsa încrederii investitorilor şi consumatorilor şi nici gravele probleme structurale acumulate la nivelul economiilor din zona euro.

Ironia amară a situaţiei nici măcar nu este greu de înţeles. Adică BCE face eforturi tot mai mari de redresare prin tipărire, în ciuda unei contribuţii decisive la adâncirea problemelor structurale din zona euro tocmai prin pornirea tiparniţei, care a venit după mulţi ani de politici monetare ultrarelaxate?

Iar finalul va fi fericit şi nu vor exista consecinţe pentru stabilitatea sistemului financiar din zona euro şi nici ca urmare a încălcării flagrante a tratatelor europene?