BCE ar putea să cumpere credite de la bănci

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a declarat că instituţia pe care o conduce ar putea să achiziţioneze pachete de credite acordate de bănci gospodăriilor şi populaţiei, potrivit presei internaţionale.

Prezent la Forumul Economic Mondial, care a avut loc la Davos, săptămâna trecută, domnia sa a precizat că tratatul Uniunii Europene (UE) interzice "finanţarea monetară", ceea ce face ilegală achiziţia de obligaţiuni suverane direct de la guverne, relatează Financial Times (FT). Pe piaţa obligaţiunilor corporative nu este necesară o intervenţie a BCE, deoarece piaţa este mică şi funcţionează bine, susţine oficialul european, citat de aceeaşi sursă.

Prin aceste afirmaţii, Mario Draghi a pus capăt speculaţiilor potrivit cărora Banca Centrală Europeană ar urma să lanseze o politică de relaxare cantitativă, similară celei dusă de Rezerva Federală a SUA (FED), prin care ar tipări bani ca să cumpere titluri de datorie suverană sau corporativă, explică FT.

Preşedintele BCE a arătat, în schimb, că priveşte favorabil ideea de formare de "pachete" de credite acordate sectorului privat de băncile din zona euro, pe care instituţia financiară să le cumpere în cazul în care condiţiile economice se înrăutăţesc. "Ce alte active am cumpăra? O categorie o reprezintă creditele bancare. O temă de gândire pentru viitor este cea de a avea un activ care să captureze şi să împacheteze credite bancare la modul potrivit", a susţinut domnia sa, conform FT.

Măsura, despre care publicaţia afirmă că ar marca o îndepărtare puternică de relaxarea cantitativă clasică şi ar oferi o potenţială soluţie la prăbuşirea creditării în zona euro, reprezintă o nouă metodă prin care BCE încearcă să ajute instituţiile de credit, punând sistemul bancar din uniunea monetară pe o poziţie neconcurenţială faţă de restul economiei, consideră Ionel Blănculescu, consilier onorific al premierului Victor Ponta.

Domnia sa aminteşte că, în decembrie 2011 şi februarie 2012, Banca Centrală Europeană a acordat băncilor un trilion de euro (1.000 miliarde euro), în două tranşe egale, în cadrul unui program de refinanţare pe trei ani, cu scopul să susţină creditarea firmelor şi să coboare costurile de finanţare ale guvernelor europene.

Acest demers nu a avut efectul scontat, însă, banii oferiţi întorcându-se, în bună măsură, la BCE, sub formă de depozite, semnalează Ionel Blănculescu.

"Creditarea se deblochează dacă activitatea economică merge bine. Din acest motiv, stimularea consumului reprezintă o măsură greşită. Consumul este o rezultantă a veniturilor adiţionale obţinute de populaţie, în urma avansului economic", ne-a explicat economistul.

În condiţiile în care perioada de utilizare a sumelor oferite băncilor se apropie de scadenţă, oficialii BCE caută noi metode să finanţeze instituţiile de credit, notează domnia sa, care este de părere că măsura este una greşită.

Ionel Blănculescu continuă: "Securitizarea la nivelul Băncii Centrale Europene reprezintă o nouă anomalie, alături de «bail-in» (n.r. salvarea de la faliment a băncilor cu banii investitorilor, creditorilor şi deponenţilor negarantaţi). Aceste decizii, împreună cu renunţarea de facto la secretul bancar în Elveţia, fac să nu mai existe un sistem bancar în accepţiunea pură a noţiunii. Acceptarea «bail-in»-ului pune deponenţii în aceeaşi situaţie cu acţionarii societăţilor comerciale, care trebuie să contribuie la ajutarea acestora în cazul în care întâmpină situaţii dificile. Autorităţile europene sunt consecvente în greşeală, ceea ce arată că ne aflăm într-o degringoladă, într-o reflecţie a disperării financiare".

Analistul economic sugerează ca sistemul bancar european să îşi schimbe numele în "Sistemul de finanţare european", pentru că "nu mai avem de-a face cu un sistem bancar, în care ne aşteptăm ca resursele atrase să fie şi plasate".

Ionel Blănculescu atrage atenţia că măsurile care sunt adoptate la nivel european îndepărtează sistemul bancar de economia reală, care îşi va găsi alte surse de finanţare, precum piaţa de capital sau crowdfunding-ul (n.r. atragerea de fonduri printr-un sistem similar celui de subscripţie publică, utilizând o platformă electronică de comunicaţii).

Riscul de deflaţie este văzut de autorităţile europene drept unul dintre principalii factori care riscă să afecteze recuperarea economică în zona euro, în condiţiile în care inflaţia uniunii monetare se află la mai puţin de jumătate faţă de ţinta de 2% a BCE, notează Financial Times.

Mario Draghi a precizat, însă, că nu vede riscul alunecării în deflaţie a zonei euro ca fiind foarte ridicat.

Domnia sa a adăugat că nu există, în prezent, o piaţă care să ofere suficiente pachete de credite bancare, fiind nevoie de crearea acesteia înainte ca BCE să înceapă eventuale achiziţii, relatează FT. Posibilitea de securitizare este aproape inexistentă, în acest moment, a arătat preşedintele Băncii Centrale Europene, precizând că există o posibilitatea de cumpărare a instrumentelor financiare având în spate active dacă acestea ar fi uşor de înţeles, evaluat şi tranzacţionat.

Interesul BCE pentru astfel de produse, care să se manifeste prin achiziţii substanţiale, ar putea să stimuleze interesul pentru crearea unei pieţe care să genereze profituri substanţiale, potrivit Financial Times.