BCE CONFIRMĂ OPRIREA FINANŢĂRII UNOR BĂNCI GRECEŞTI Nicolae Cinteză: Nu am primit informaţii că băncile elene ar fi retras bani din România

• UPDATE 2: FMI a evaluat o posibilă ieşire a Greciei din euro

• UPDATE: BCE confirmă oprirea finanţării unor bănci greceşti

• Grecii şi-au retras, într-o singură zi, peste 700 milioane euro din depozite

• Ilie Şerbănescu susţine că băncile greceşti nu mai pot să ţină subsidiarele din străinătate ca până acum şi ar fi posibil să le vândă sau să le abandoneze

• Florin Georgescu, ministrul Finanţelor Publice: "Nu cred că va fi nevoie de banca punte"

• BCE şi-a redus la jumătate finanţarea către băncile greceşti

Christine Lagarde, directorul Fondului Monetar Internaţional (FMI), a declarat ieri că Fondul a efectuat o evaluare tehnică a unei posibile ieşiri a Greciei din zona euro, însă a avertizat că ar putea fi "extrem de costisitor" şi că Fondul speră că noul guvern de la Atena va respecta angajamentele incluse în programul de finanţare internaţională, relatează The Wall Street Journal.

-------------

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat că va opri, temporar, finanţarea către unele bănci greceşti să-şi limiteze expunerea, după ce preşedintele BCE, Mario Draghi, a semnalat că instituţia pe care o conduce nu-şi va compromite principiile fundamentale să păstreze Grecia în zona euro, scrie Bloomberg.

"Odată ce procesul de recapitalizare va fi finalizat, şi ne aşteptăm să fie finalizat în curând, băncile vor recăpăta accesul la operaţiunile standard de refinanţare din Eurosistem", a mai precizat BCE într-un comunicat preluat de Bloomberg.

---------------

Grecii au retras din bănci, în prima zi a acestei săptămâni, peste 700 milioane de euro, potrivit unor discuţii între Karolos Papoulias, preşedintele statului elen şi liderii partidelor, anunţă Reuters. În cadrul discuţiilor, preşedintele a transmis un avertisment al Băncii Centrale a Greciei, potrivit căruia teama populaţiei s-ar putea transforma în panică.

Întrebat dacă retragerile de bani din depozitele băncilor elene au impact asupra sistemului nostru bancar, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din Banca Naţională a României (BNR), ne-a declarat că acest lucru nu ne afectează. În privinţa posibilităţii ca instituţiile de credit greceşti să scoată bani din ţara noas-tră, domnia sa ne-a precizat: "Dacă băncile-mamă retrag banii înainte de termen sunt obligate să mă anunţe cu 48 de ore înainte, ca să calculez nişte indicatori prudenţiali. Nu am primit nicio informaţie până acum".

Analistul economic Ilie Şerbănes-cu este de părere că retragerile de 700 de milioane de euro din băncile greceşti într-o singură zi nu reprezintă mare lucru, faţă de cât au pierdut instituţiile de credit de pe urma restructurării datoriei statului elen. Domnia sa ne-a declarat: "Datoria fiind tăiată, instituţiile de credit greceşti au rămas cu pierderi de circa 23 miliarde de euro. Băncile elene au primit de la Grecia, din împrumutul contractat de la Fondul Monetar Internaţional, 18 miliarde de euro. Nu ştiu dacă aceşti bani ajung la băncile din România".

În situaţia în care s-ar produce un colaps al instituţiilor de credit greceşti, acesta s-ar transfera şi în ţara noastră, însă ar depinde de hotărârile acţionarilor, în cazul fiecăreia dintre bănci, potrivit analistului economic.

Ilie Şerbănescu susţine că instituţiile de credit greceşti nu mai pot să ţină subsidiarele din străinătate ca până acum şi ar fi posibil să le vândă sau să le abandoneze.

Totuşi, BNR are un program - banca punte - prin care poate să preia băncile care ar avea probleme, potrivit domniei sale, care a adăugat că acest lucru ar putea fi transformat într-un avantaj pentru noi: "Ar fi o oportunitate excepţională de a crea un nucleu de bănci româneşti şi nu cred că ar costa prea mult".

Florin Georgescu, ministrul Finanţelor Publice, nu crede că va fi nevoie ca autorităţile să folosească banca punte, sistemul nostru bancar fiind solid şi bine capitalizat. Domnia sa a declarat ieri: "Există o colaborare foarte strânsă între Banca Centrală şi celelalte instituţii de supraveghere - CNVM, CSA, CSSPP şi Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice. Analizăm evoluţiile externe, fluxurile de capital, situaţia băncilor şi a agenţilor economici care au relaţii. Sistemul bancar este solid şi bine capitalizat. Nu sunt motive de îngrijorare, nici pentru populaţie nici pentru firme".

Grecii îşi retrag banii din bănci, aparent, din cauza temerilor faţă de o devalorizare rapidă, în cazul în care ţara părăseşte zona euro, se arată în transcriptul negocierilor dintre preşedinte Karolos Papoulias şi liderii politici.

Retragerile de luni au depăşit însă cu mult ritmul în care grecii au scos bani din bănci de la începutul crizei datoriilor în 2009, potrivit Wall Street Journal. În ultimii doi ani, ieşirile s-au situat de obicei la 2-3 miliarde de euro lunar, însă în ianuarie au depăşit 5 miliarde de euro. Potrivit ultimelor date ale Băncii Centrale a Greciei, depozitele totale ale companiilor şi populaţiei se ridicau la 165,36 miliarde de euro la finele lunii martie. La sfârşitul anului 2009, aceste depozite totalizau 245 miliarde de euro.

Băncile elene deţin circa 17% din totalul activelor sistemului nostru bancar, fiind prezente EFG Eurobank prin Bancpost, National Bank of Greece prin Banca Românească, Agricultural Bank of Greece prin ATE Bank, Alpha Bank şi Piraeus Bank sub brand propriu şi Emporiki Bank of Greece prin Emporiki Bank (membră a grupului Credit Agricole).

Instituţiile de credit elene şi-au redus, anul trecut, expunerea pe ţara noastră cu 2,34 miliarde de dolari, ajungând la 18,8 miliarde de dolari, potrivit datelor Băncii Reglementelor Internaţionale.

• Banca Centrală Europeană îşi reduce sprijinul faţă de băncile elene

Banca Centrală Europeană (BCE) refuză din ce în ce mai mult cererile de lichidităţi din partea băncilor elene, făcându-le dependente de sprijinul Băncii Centrale a Greciei, a anunţat, ieri, publicaţia olandeză "Financieele Dagblad" citând "surse de la Bruxelles". La sfârşitul lunii ianuarie, băncile din Grecia au primit de la BCE lichidităţi în valoare de 73 miliarde de euro, dar suma a scăzut cu peste 50% în prezent.

BCE îşi reduce sprijinul, deoarece Grecia a oprit recapitalizarea sistemului său bancar, chiar dacă a primit fonduri de 25 miliarde de euro pentru recapitalizarea instituţiilor elene de creditare.

Reprezentanţii BCE nu au comentat informaţiile.

Principalele patru bănci elene - National Bank of Greece, Alpha Bank, EFG Eurobank şi Piraeus Bank - au raportat rezultate financiare dezamăgitoare pentru 2011, pierderile lor după plata taxelor depăşind 28 miliarde de euro.

Conform bancherilor, instituţiile de creditare cu pierderi masive nu vor mai putea opera dacă Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) nu acordă garanţii că va furniza până la 18 miliarde de euro pentru majorarea capitalului băncilor. Băncile locale care vor fi considerate viabile de către Banca Centrală a Greciei vor trebui recapitalizate pentru a ajunge la un indice de adecvare a capitalului Tier 1 de 9%.

Pentru a putea demara procedura de recapitalizare a băncilor, Grecia a primit luna trecută o primă tranşă de 25 de miliarde de euro de la Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară (EFSF), în conformitate cu cel de al doilea plan de sprijin convenit cu Uniunea Europeană şi FMI.

Banca Centrală a Greciei a anunţat recent instituţiile elene de creditare că trebuie să menţină anul acesta un indice de bază de rang 1 (Core Tier 1 ratio) de minim 10%, deşi acest criteriu ar putea fi redus la 9%, conform cerinţelor stabilite de Autoritatea Bancară Europeană (EBA).

Băncile elene au termen până la sfârşitul lunii august să-şi implementeze planurile de majorare a capitalului, iar dacă nu reuşesc să îndeplinească noile cerinţe vor trebui să apeleze la Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HSFS) pentru recapitalizare.