BCR:  47% dintre români şi-au restrâns cheltuielile în ultimul an din cauza creşterii preţurilor

F.D.
Bănci-Asigurări / 19 septembrie 2022

47% dintre români şi-au restrâns cheltuielile în ultimul an din cauza creşterii preţurilor

Românii şi-au adaptat comportamentele financiare în contextul creşterii accelerate a inflaţiei, a preţurilor şi a tarifelor la utilităţi din ultimele luni, arată studiul "Money Matters" 2022, realizat de Erste Group, conform unui comunicat de presă remis Redacţiei.

Potrivit sursei citate, datele cercetării relevă că 77% dintre intervievaţi strâng bani, în prezent, pentru potenţiale urgenţe şi cheltuieli neprevăzute, în timp ce 74% economisesc pentru a avea o rezervă de bani pentru sine sau pentru familie, ambele motive în creştere cu 8 puncte procentuale faţă de anul trecut.

Cel mai mare avans în rândul motivelor pentru care românii pun bani deoparte îl are însă dorinţa de a investi în educaţie şi pregătire profesională, 25% indicând această schimbare de mentalitate, cu 9% mai mult decât în 2021.

"Schimbarea a fost mereu o constantă în viaţa noastră, a românilor, mai ales în ultimii 30 de ani. Fie că vorbim de schimbarea de regim din '89, tranziţia spre economia de piaţă, aderarea la structurile euro-atlantice, criza financiară, pandemia, războiul de la graniţe, schimbările ne-au marcat permanent existenţa. Şi ne-au insuflat o capacitate extraordinară de rezilienţă şi adaptare. De-a lungul acestor ani, cel mai important imbold s-a dovedit a fi încrederea că putem merge înainte, că putem avea o viaţă mai bună indiferent de provocări. Am învăţat cu toţii, pe parcurs, că ai nevoie întodeauna de un partener - personal, profesional sau financiar. Angajamentul nostru este că vom fi partenerul românilor şi pentru schimbările pe care vor să le facă în viaţa lor în contextul noilor realităţi geopolitice, economice şi sociale", a declarat Ionuţ Stanimir, Director Marketing & Comunicare, BCR.

Studiul Money Matters a fost realizat la cererea Erste Group şi a vizat ţările din Europa Centrală şi de Est - Austria, Ungaria, Croaţia, Cehia, Slovacia, România şi Serbia. Cercetarea a avut loc în lunile iunie şi iulie 2022, pe un eşantion de 507 de persoane, reprezentativ la nivelul populaţiei bancabile, cu vârsta de peste 15 ani.

Datele studiului au mai scos în evidenţă faptul că:

-Românii economisesc, în medie, 351 lei pe lună, cu 42 de lei mai mult decât în 2021;

-Doar 33% pun bani deoparte pentru bătrâneţe;

-64% dintre români declară că au fost afectaţi de inflaţie, iar 38% cred că situaţia lor financiară s-a deteriorat în ultimul an, dublu faţă de 2019;

-48% se bazează pe familia lor şi prieteni aunci când vor sfaturi despre economii şi investiţii, iar 19% chiar pe informaţiile din Social Media;

-61% dintre respondenţi consideră că educaţia financiară intră în atribuţiile şcolii şi ale altor instuţii de învăţământ, 56% cred că este responsabilitatea părinţilor şi a familiei, iar 45% o plasează asupra băncilor şi altor instituţii financiare.

Din 2016, BCR, prin Şcoala de Bani, a oferit cursuri de educaţie financiară pentru mai bine de 500.000 de români, din care 50.000 în primele şase luni ale acestui an. În ultimul an, BCR a promovat intens campanii de informare şi educaţie, în dauna celor comerciale, urmârind să ofere românilor idei şi resurse practice pentru contextul dificil al momentului.

Ultima campanie a fost lansată în septembrie 2022 şi îi invită pe români să reflecte care sunt schimbările de care au nevoie pentru a face face faţă, la rândul lor, schimbărilor din jur. Şi, mai ales, ce pot face bine din punct de vedere financiar, pe termen scurt sau lung, alături de un partener de încredere.

Printre cele mai importante sfaturi sunt:

-Regula 50/30/20 - principala regulă de împărţire corectă a bugetului: 50% pentru cheltuieli uzuale, 30% pentru dorinţe şi 20% pentru economii şi investiţii;

-Întâi eu - plăteşte-te pe tine prima dată. Economiseşte întâi, cheltuie după din ce a rămas;

-24H - amână achiziţia unui lucru cel puţin 24 de ore pentru a te asigura că ai nevoie de el;

-Fă-ţi fondul de urgenţă - fă-ţi un fond de rezervă, unde trebuie strânse între 3-6 salarii lunare;

-Ia în calcul Factorul Latte - o radiografie a costului mare dat de cheltuielile mici, repetitive: o cafea, un pachet de ţigări, o cursă de taxi sau de Uber, o trotinetă electrică;

-Cere sfatul specialiştilor - o regulă de o aplicat în toate domeniile din viaţa noastră: de la finanţe, la medicină, la construcţii, până la educaţie financiară, dacă nu vrem să pierdem bani;

-Asigurarea de viaţă - pentru câţiva lei pe lună, îţi poate acoperi, la necaz, sănătatea, veniturile sau pierderea jobului;

-Nu te îndatora mai mult de 50% din venituri - gradul optim de îndatorare este între 30% şi 50% din venituri, indiferent de originea împrumuturilor - bancă, prieteni sau din alte surse;

-Analizează bine dacă eşti pregătit pentru un credit - recomandăm oamenilor chiar câteva luni de antrenament (6-12 luni), în care să observe cum arată viaţa lor fără banii de rată dispăruţi din peisaj;

-Protejează-te de inflaţie şi optimizează-ţi cheltuielile:

-Plăteşte-ţi taxele la stat în perioadele de reduceri de la începutul anului. Vei putea economisi până la 10% din valoarea lor;

-Plăteşte-ţi facturile la timp pentru a evita strângerea penalităţilor. Ştim, poate fi dificil uneori, dar, în cele din urmă, tot vei fi nevoit s-o faci, însă vei pierde destul de mulţi lei;

-Nu te grăbi la prima ofertă atunci când îţi doreşti să achiziţionezi electrocasnice sau electronice noi. Urmăreşte produsul, compară preţurile, aşteaptă reducerile, vei face garantat reduceri substanţiale la astfel de achiziţii;

-Utilizează becuri LED în casă. Deşi mai scumpe, ţin mai mult şi pot economisi până 90% din energia electrică consumată pentru iluminat şi până la 15-20% din factură;

-Închide apa atunci când nu o foloseşti efectiv, inclusiv între reprizele de spălat pe mâini, dinţi, bărbierit, corp, vase. Doar aşa vei face economii de până la 6 litri pe minut;

-Montează contoare la apă şi robineţi la calorifere. S-a dus vremea pauşalului şi fiecare ar trebui să plătească atât cât consumă. Iar orice reducere de consum chiar poate conta;

-Reanalizează-ţi abonamentele la cablu, internet, telefonie şi platforme de streaming Vei economisi destul de mult printr-o optimizare a pachetelor versus nevoi reale;

-Rezervă-ţi vacanţele din timp, cu 6-8 luni înainte. Cu "early-booking", este deja ştiut că vei putea obţine până la 40% discount din costul unui sejur, în ţară sau afară;

-Foloseşte transportul public, în dauna maşinii personale. Un abonament pe o lună costă până într-o 100 de lei, în timp ce un plin de combustibil poate ajunge şi la 500 de lei;

-Fă-ţi lista înainte de cumpărături. E atât de simplu! Lista de cumpărături ne ajută să fim mai organizaţi şi să reducem din tentaţia de a achiziţiona lucruri de care nu avem nevoie;

-Mânâncă înainte să mergi la cumpărături. Se întâmplă adesea că, de multe ori ajungem la cumpărături seara, după serviciu, fiind şi puţin înfometaţi. Şi nu prea mai acţionăm raţional. Cumpărăm de foame, fără să ne mai gândim la ce avem acasă în frigider, şi ajungem să facem risipă alimentară şi, da, inclusiv de bani.

-Refinanţează-ţi creditele cu dobândă variabilă. O dobândă fixă pe 5 sau 10 ani îţi poate asigura rate stabile & predictibile, în ciuda variaţiilor de pe piaţă ale indicilor ROBOR sau IRCC. Cere aici sfatul unui consilier bancar, se mai arată în comunicat.

Opinia Cititorului ( 6 )

  1. mamaaa cine a scris mai sus regulile sa se arunce inca o tura peste ele caci se contrazice rau de tot...

    ia lauri puncte si spuprapuneti cu alte puncte. 

    Sa zicem absurd: regula 50 30 20 se bate la fund cu regula supraindatorarii recomandate de “specialisti” care nu iau in calcul ai ciclul de distrugere a puterii de cumparare prin inflatie reala propagata in piata!!! Adica creditul / supraindatorarea daca e platita de prost (creditul rau) devine invers levier cu consecinte catastrofale asupra nivelului de trai... din acest motiv cad ciclic economiile in depresii bhhaaa!!! - slump!!! 

    Din cauza bancilor comerciale si a bancii centrale ce deregularizeaza ciclic creditul si supraindatoreaza populatia fapt ce da recul pe moment inflationist in piata - una ca cel care a avut banii s-a supraindatorati si iia dat bancii comerciale si banca comerciala vazand ca dobanda la bonduri jos a dat la speculatori imobiliari cu dobanda sus si busitura cerere simultana dupa franarea deflationista ce a dus la busitura varsare bani in piata unde simultan alti panicati cu bani la ciorap se sperie si isi consuma rezervele tot pe credite si mai mari ... si jocul de duce pana devine verticala speculatia creditul si inflatia. pe urma intra govul sa ridice vondul ajutat de banca centrala si gata hatul pus peste slugi pentru anii de deflatie ... dar nu inainte de perioada de stagnare economica prin inflatie !! 

    Regula de baza : traiesti cu 20 % 80% investesti!!! 

    Alta regula de aur: creditul pe o persoana nu are voie sa depaseasca 25% din net!!! Nu crediti povesti de adormit daca doriti sa acumulati la inceput avere rapida!!! 

    Daca nu gasest locuinta in zona in care stai in raport cu veniturile medii inseamna ca e bula financiara si simultan gentrificare fapt ce ridica costurile de trai pe moment in piata pana aparentii bogati isi termina rezervele de bani si se vor nivela cu zona / orasul in venituri!!! 

    Toti tampitii viseaza exact pe dos creditele si locuintele!!! 

    Cunosc si fac parte din persoane cu acceleratii rapide de rastogoliri credite si achizitionari acrive cu grad mic de indatorare sau chiar deloc.... ca procent din averea neta ilichida si chiar si ca procent din averea lichida!!! 

    Creditul este un joc al banilor!! aveti grija a cui sobolani ramaneti in cursa!!! A bancilor sau a guvernelor! 

    Romania are nevoie de educati financiari dar nici de cum ca cei de la banci!!!  

    Creditul se face in deflatio si se acita in inflatii!!! 

    DECE?  

    Pentru ca in Inflatii sar PErurile pana la dumnezeu in piata reala si cina se indatoreaza nu stie ca ala nu e pret corect ci pret sarit din trend iar deflatia are sa aduca prwtul pe trendul corect in timp ce milioane de credite vor ramane sub apa!!!  

    Asa cum si veniturile nominale sufera elasticitati cz pe urma sa devina real deflate si in cazuri de depresii mai masive chiar si taiate nominal: exemplu anii 2008 cand leul ronul tocmai era nou si banca a trebuit sa apere ronul simultan dand soc in migratie forta de munca. Oricum un nou ciclu international pornise pe glob de indatorare in 98-2000. 

    creditul se face in inflatie si se achita in deflatie!!! 

    Am vazut ca a amutit dreamul din rahova, ala de la doi cocosi, ala din damaroaia, din aviatiei... militari... etc. 

    Creditul e bun atat timp cat il plateste alt prost!!! pe asta se bazeaza cancile comerciale si guvernele!! ca alti prosti productivi vor platii creditarea lor in existenta!! 

    ps: nu fi sobolan / soarece!!! - chiar daca dragnea a zis asta!! 

    Viata e mai mult de atat! 

    Spor la educatie financiara!!! - vad ca de aur = bani reali nu se vorbeste!! 

    Lei / Ron = Note = Credit trecut in existenta prezent Depozitat sau circulat (Murile din piata) 

    Daca ajunge Scoala si banca comerciala sa ofere educatie financiara e groasa treaba!!! Iti dai seama cata carne de tum pregateste guvernul ca sa isi intareasca sistemul?  

    Pe cai vitejii mei! 

    PSS: “asculta ce face popa, nu fa ce face el” la banci este exact pe dos!!! si la guverne!!! 

    s c cret 

    1. am mancat un “nu”

      creditul nu se face in inflatii si nu se achita in deflatii!!! - decat de prosti si supraindatorati care oeicum nu reusesc sa il achite ci doar sa isi linga ranile pana trece deflatia si criza (atentie criza reala / criza din piata reala)!! 

      e ca si cum ai zice: ma duc sa fac baie cu apa oparita ca nu e peoblema ca dau pe urma si la apa rece gheata!!! 

      Nu se face asa!!!  

      s c cret 

    De unde cultura financiara la populatie,

    cu rata pe tara de 32,5 promovati la BAC 

    1. Cultura financiara o obtii invartind bani, castigand si pierzand. Daca prin munca cinstita castigi cat sa supravietuiesti, educatia financiara nu'ti e de nici un folos.

      Americanii dupa ce au terminat de ucis si jefuit amerindieni nu s'au apucat de cursuri de educatie financiara, s'au pus pe munca platita. 

      Rusii inca n-au terminat de ucis si jefuit bastinasi asa ca nu s-au apucat nici de educatie financiara si nici de munca cinstita.

      cand se anuce in societate / societatii!!! - discutia "educatie financiara" inseamna in REALITATE CA SISTEMUL NU PREA MAI PROUCE si se bazeaza pe BUE speculative ce atrag capitaluri externe!!!

      De ce ? 

      PEntru ca populatia imbatraneste si are nevoie de bule speculative sa sutina bondurile si guvernele!!! 

      Vedeti tari cu tineri pe cap de familie si productivitate fizica pe ascendent!! nu exista "speculatia termenului educatie financiara pentru mase"!!! 

      Cei educati financiar deja detin activele din tara / piata !!! Si le controleaza destul de bine!!! 

      Cand vine si turma la educatie financiara nu face decat sa inmulteasca banii educatilor financiar ce le detin oricum activele cu mult inainte sa vina si ei la joc!!! 

      O parte din "saracie" chiar are sansa reala sa iasa din saracie si sa devina "bogat"... dar dupa ce se prabuseste iar regimul este posibil sa piarda tot si sa se aplatizeze la un loc cu saracii... daca nu va deprinde toate tehnicile de creeare protejare si multiplicare avere. 

      s c cret 

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
danescu.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

13 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9764
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6879
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3062
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9723
Gram de aur (XAU)Gram de aur393.4124

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
thediplomat.ro
targuldeturism.ro
gustulitaliei.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb