BCR a revizuit în jos creşterea economică a României din 2021, la +2,7%

BCR a revizuit în jos creşterea Produsului Intern Brut (PIB) al României din 2021 la +2,7% şi a revizuit în sus contracţia din acest an, de la -4,7% la -5,2%, a precizat, ieri, Ciprian Dascălu, economistul-şef al băncii, într-o conferinţă. Analistul a mai spus că pentru perioada 2022-2025 se estimează o creştere economică în medie de peste 4%.

Dascălu a afirmat: "Anul acesta am avut o prognoză de -4,7% (pentru PIB), am ţinut-o până de curând când s-a schimbat destul de mult mai ales contextul extern şi cererea externă. Am revizuit-o uşor în jos la -5,2%. Pentru anul viitor, dat fiind că trimestrul patru de anul acesta este posibil să fie ceva mai slab şi are efectul statistic de carry-over pentru PIB-ul anual din întreg anul următor aşteptăm să avem revizuită creşterea economică pentru anul viitor la +2,7%, în jos de la +3,9%. Şi aici am văzut din ce în ce mai multe discuţii privind multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale în creşterea economică, am văzut de la analiza Consiliului Fiscal, un multiplicator de cheltuieli între 0,5 şi 0,8, până la un studiu prezentat la o conferinţă a Băncii Centrale Europene unde vedeau un multiplicator supraunitar şi foarte mare în cazul în care ratele de dobândă sunt foarte jos. Am luat un scenariu mai conservator, dar totuşi în intervalul 2022-2025 vedem din fondurile europene alocate suplimentar undeva între 1,2 şi 1,4 puncte procentuale PIB-ul mai sus, pe medie undeva la 4% creştere economică în acest interval".

Evoluţia economiei în finalul acestui an şi în începutul lui 2021 depinde de evoluţia pandemiei şi pe mai departe de orientarea politicii fiscale şi de mix-ul de politici economice, a spus Dascălu, care a adăugat că s-a văzut în noiembrie o creştere importantă a plăţilor cu cardul, fenomen asociat cu campaniile de Black Friday. În general, o luna de lockdown similară cu aprilie taie cam 1,2-1,3% din creşterea anuală a Produsului Intern Brut.

"Pe extern condiţiile curente arată încă bine, nu arată încă o înrăutăţire, însă perspectivele nu sunt cele mai favorabile, cel puţin raportate de managerii companiilor intervievate (de Comisia Europeană - n.r.)", explică Dascălu, care precizează totuşi că revenirea economică a României în următoarele luni se va tempera.

"E clar că avem o problemă fiscală destul de importantă şi dilema fiscală... Când avem raportul dintre cheltuielile rigide - care sunt cele cu salariile, anvelopa salarială, şi pensiile - şi veniturile fiscale şi contribuţiile sociale, deja suntem la 97%. Probabil ar trebui să adăugăm la aceste cheltuieli rigide şi cheltuielile cu dobânzile, (pentru) că mă îndoiesc că îşi va permite statul să nu plătească dobânzi, şi aşa ajungem undeva la 103%. Deci deja am trecut de 100% cheltuieli rigide. Există loc pentru colectare, s-a menţionat gap-ul de TVA. Probabil nu vom reuşi să ajungem chiar la media din regiune, dacă am ajunge acolo s-ar colecta suplimentar la buget undeva la 3 puncte procentuale din PIB (aproape 30 de miliarde de lei - n.r.) Structura este principala îngrijorare, pe lângă ponderea datoriei publice externe", a adăugat Ciprian Dascălu.

Ca să ne împrumutăm plătim cam 200 de puncte de bază peste Polonia, a precizat el, adică cu 2% mai mult.

"Este loc, din perspectiva noastră, dacă mixul de politici va fi echilibrat şi vom avea o ajustare fiscală, este loc de convergenţa costurilor de finanţare", a mai spus economistul, făcând referire la reducerea costurilor de împrumut pentru stat.

Dascălu a adăugat că se aşteaptă la o ajustare a deficitului bugetar "ceva mai ambiţioasă, dar vom vedea".

"Indiferent de cum va arăta viitorul guvern sunt presiuni din partea costurilor de finanţare, din partea pieţelor şi agenţiilor de rating pentru ceva mai multă ambiţie în privinţa consolidării fiscale. Era şi o casetă într-un studiu al FMI-ului în care arăta că cel mai bine este să faci un frontload, în momentul în care preiei guvernarea să aduci măsurile mai puţin populare în primii ani astfel încât să poţi beneficia de pe urma rezultatelor pozitive în economie de pe urma acestor măsuri", a conchis economistul.