BCR: "Activitatea economică a accelerat în prima jumătate a celui de-al doilea trimestru"

Activitatea economică a accelerat în prima jumătate a celui de-al doilea trimestru din acest an, comparativ cu primul trimestru în care produsul intern brut (PIB) a surprins pozitiv cu o creştere trimestrială de 5,2%, arată analiştii BCR într-o notă de cercetare. Aceştia notează că avansul economiei în 2022 ar putea ajunge la 5%. Amintim că economia României (PIB) a accelerat puternic în primul trimestru, peste aşteptări, după eliminarea restricţiilor pandemice în luna februarie. Avansul anual a fost mult peste aşteptări, de 6,5%, comparativ cu o creştere anuală de 2,4% înregistrată la finalul trimestrului patru.

"Indicele BCR cu frecvenţă zilnică privind evoluţiile din economie arată că activitatea economică s-a situat la 109% din media unei luni normale pre-pandemie în primele două săptămâni din luna mai. În luna martie activitatea economică estimată a fost la 104% din media unei luni normale pre-pandemie, iar în luna aprilie la 101%. Indexul nostru sugerează o accelerare a activităţii economice în prima jumătate a celui de al doilea trimestru, care vine după o creştere trimestrială surprinzătoare anunţată de INS de 5,2% pentru primul trimestru al acestui an. Indicele nostru surpinde foarte bine revizuirile făcute de INS pe seria istorică pentru anul 2021. Conform noilor date, creşterea economică pentru anul 2022 faţă de 2021 ar putea ajunge la 5%, însă aşteptăm publicarea datelor detaliate privind componenţa PIB care vor fi disponibile pe 8 iunie pentru a ne schimba prognoza de creştere economică de 2,8% pentru acest an", arată analiştii BCR.

Seria istorică de date pentru creşterile trimestriale ale PIB a fost revizuită substanţial după ce INS a "modificat modelul de ajustare sezonieră". Analiştii BCR mai notează că, "luând în calcul noile date, România a trecut printr-o recesiune tehnică în prima jumătate a anului 2020, iar efectul de carry-over pentru creşterea din 2022 din ultimul trimestru al anului 2021 a devenit pozitiv după ce creşterea trimestrială pentru T4 2021 a fost revizuită la 1,0% de la -0.1%".

De notat că înmatriculările de noi autovehicule au scăzut semnificativ în toate ţările din Europa Centrală şi de Est în luna aprilie, cu excepţia României, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor Europeni de Autovehicule, citate de analiştii Erste Bank. Aceasta a fost cea mai slabă lună aprilie din istorie în termeni de unităţi vândute (aprilie 2020, lună de lockdown general, a fost scoasă din seria de date) pentru regiune, per total, în timp ce în România, în luna aprilie, vânzările au crescut cu circa 25% an/an în aprilie şi cu peste 35% în primele patru luni din 2022 comparativ cu primele patru luni din 2021.

Accelerarea dinamicii economice a fost semnalată de creşterea indicatorilor de încredere în economie calculaţi de Comisia Europeană, indicatorii ESI, care au înregistrat mai multe creşteri decât scăderi în patru luni. În luna aprilie ESI a ajuns la o valoare de 104,3 puncte, peste media pe termen lung a ESI de (100), în creştere lunară cu 0,6 puncte de la valoarea revizuită în sus de 103,7 puncte din martie. În februarie şi ianuarie ESI a înregistrat valori de 102,5 puncte, respectiv 102,9 puncte.

Amintim că Banca Naţională a României (BNR) a accelerat în ultima perioadă ritmul majorărilor de dobândă şi a semnalat noi majorări către o dobândă-cheie de peste 5%, de la 3,75% în prezent, în condiţiile în care BNR anticipează că rata anuală a inflaţiei va atinge un maxim în luna iunie de 14,2% şi va scădea spre 12,5% în finalul anului. BNR a justificat majorarea lentă a dobânzilor prin dorinţa de a nu sugruma economia, însă datele de la INS privind dinamica economică oferă semnale că dobânzile continuă să fie prea scăzute pentru contracararea eficientă a inflaţiei şi revenirea la stabilitatea preţurilor, definită ca o rată anuală a inflaţiei de 2%.

Recent, Radu Crăciun, directorul general al BCR Pensii şi preşedintele Asociaţiei Pensiilor Administrate Privat din România (APAPR), a afirmat că BNR tratează cu detaşare inflaţia şi că românii au nevoie de un moment de tipul «whatever it takes» pentru a da substanţă angajamentului băncii centrale de a combate creşterea preţurilor de consum. Potrivit acestuia, dobânzile continuă să fie mult prea scăzute în condiţiile în care creditarea continuă să accelereze şi că populaţia a început să recurgă şi mai puternic la economii pentru consum, ceea ce ar trebui să atragă atenţia BNR că inflaţia nu este generată doar de către ofertă. "Psihologia inflaţionistă nu o schimbi nici cu comunicate instituţionale aride şi greu de înţeles, şi nici cu abordări umoristice", spune Radu Crăciun.