Actualizare - Potrivit Bloomberg, BNR a cumpărat, luni şi marţi, titluri în monedă naţională de la bănci, în valoare de 150 de miloane de lei.
Citând patru surse anonime, Bloomberg arată că o parte din titlurile achiziţionate au scadenţe în iulie 2025 şi ianuarie 2028. Reprezentanţii BNR au refuzat să comenteze informaţiile.
---
Banca Naţională a României (BNR) a reintrat la cumpărare săptămâna aceasta pe piaţa secundară de obligaţiuni, arată analiştii BCR Cercetare într-un raport de analiză. "Piaţa secundară a beneficiat luni de sprijinul BNR prin achiziţii de obligaţiuni", precizează analiştii. Luni, Ministerul Finanţelor a respins toate ofertele băncilor pentru licitaţia de obligaţiuni cu scadenţa în iunie 2026, emisiune cu o valoare planificată de 400 milioane lei, pe fondul presiunilor în sus asupra randamentelor. Cererea investitorilor a fost de 627 milioane lei, iar randamentul mediu pentru toată cererea respinsă a investitorilor a fost de 2,899%. Conform datelor furnizate de investing.com, randamentul pe 5 ani al României era ieri de 2,54%.
Martie ar fi astfel prima lună din ultimele şapte în care BNR intră să faciliteze unele ieşiri de capitaluri din piaţa titlurilor de stat din România şi să aplice presiune descendentă pe costurile de finanţare ale Finanţelor. Randamentele suverane ale României, economie emergentă vulnerabilă la volatilitatea fluxurilor internaţionale de capital (investitorii au mutat la nivel global sume importante în pieţele financiare din Statele Unite în ultima perioadă), au înregistrat o tendinţă ascendentă puternică în ultimele săptămâni în condiţiile în care investitorii au vândut, la nivel global, din deţinerile de obligaţiuni, pe fondul recalibrării aşteptărilor inflaţioniste şi a celor privind dinamica economiilor.
În minuta din ultimele două şedinţe de politică monetară ale BNR, din 12 noiembrie 2020 şi 15 ianuarie 2021, nu s-a mai făcut nicio referire la posibile achiziţii de titluri de stat din piaţa secundară de către banca centrală, ceea ce a indicat că banca naţională va recurge la acest mecanism doar în situaţii mai extreme de deteriorare. În data de 11 februarie randamentul pe maturitatea 10 ani a atins un "bottom" la 2,66%, atunci cel mai redus nivel din februarie 2015 încoace. Ieri, RO10Y era cotat la 3,205%. BNR nu a publicat până în prezent structura portofoliului de titluri de stat în valoare de 5,3 miliarde de lei acumulat în perioada aprilie-august 2020, astfel că nu se ştiu scadenţele pe care BNR a pus presiune descendentă.
BNR pare totuşi să fi transmis un semnal cu privire la costurile de finanţare acceptabile pentru acest an, în care Guvernul este programat să împrumute puţin sub 130 de miliarde de lei pentru deficitul bugetar şi rostogolirea datoriei. Ultimul raport statistic al BNR, publicat vinerea trecută, a arătat că banca naţională nu a recurs la relaxare cantitativă (QE) în februarie. Următorul raport statistic care va arăta şi dimensiunea achiziţiilor BNR din această lună va fi publicat la începutul lunii martie.
Curba randamentelor la titlurile de stat ale României a devenit mult mai abruptă în ultimele câteva săptămâni, evoluţie venită şi pe fondul publicării surprizei de creştere economică de 5,3% din trimestrul al patrulea şi a inflaţiei de 2,99% din ianuarie.
Premierul Florin Cîţu a afirmat ieri că îl "nemulţumeşte" faptul că "au crescut dobânzile în ultima perioadă". "Am văzut că au crescut dobânzile în ultima perioadă. Ceea ce mă nemulţumeşte. În piaţă, în general", a spus ieri Cîţu la o dezbatere organizată de Impetum Group la care a participat şi Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania.
• Sistemul bancar a rămas pe surplus de lichiditate în februarie
Analiştii BCR mai arată că sistemul bancar a înregistrat un surplus de lichiditate de 2,4 miliarde de lei în februarie, în scădere de la 8,3 miliarde de lei în ianuarie. Aceasta este a doua lună de la debutul crizei sanitare şi economice Covid-19 în care poziţia de lichiditate a sectorului bancar în raport cu BNR este de surplus. În ultimele două luni din 2020, deficitul de lichiditate al sistemului bancar faţă de BNR rămăsese constant la circa -0,6 miliarde de lei.
"Surplusul de lichiditate al sistemului bancar faţă de BNR s-a redus în februarie la 2,4 miliarde de lei de la 8,3 miliarde de lei în ianuarie. Intervenţiile BNR pentru a preveni deprecierea leului poate explica această reducere a excedentului de lichiditate", arată specialiştii BCR.
Poziţia de lichiditate a sistemului bancar este de aşteptat să continue să se îmbunătăţească în această lună în condiţiile în care pe 22 martie ajunge la scadenţă o obligaţiune a Ministerului de Finanţe de 9,1 miliarde lei.
Preţurile bondurilor suverane în moneda locală, sub formă de indice, au crescut în acest an cu +0,4% (total return), o diferenţă semnificativă faţă de total return de -2,0% year to date mediu pe indici similari în monedele locale din regiunea Central and Eastern Europe (CEE), arătau recent şi analiştii BT Asset Management.
"Mişcări adverse similare de yield-uri în ultima lună pot fi sesizate şi pe Polonia, Cehia şi Ungaria (medie +35 puncte de bază în sus pe scadenţa de 10 ani vs. +55 puncte de bază pe RO). Randamentele medii pe cele 3 suverane din CEE în monedele locale (pe 10 ani) se situează la 2,0% - o primă semnificativă faţă de RO la 10 ani, inclusiv în condiţiile în care inflaţia core armonizată este aproape dublă în CEE (3,5% medie vs. 1,8% RO în ianuarie). Yield-urile lungi reale în CEE sunt de -150 puncte de bază comparativ cu +150 puncte de bază yield-uri reale pe RO 10y", precizează analiştii BTAM.
• Tătaru, ING: "Dacă vor apărea episoade de vânzare agresivă în piaţa de obligaţiuni, BNR va încerca să controleze din volatilitatea excesivă"
În contextul în care rata anuală a inflaţiei a venit în februarie la 3,2%, în creştere de la 2,99% în ianuarie, Valentin Tătaru, economistul şef al ING Bank, spune că banca centrală va menţine cel mai probabil rata dobânzii de politică monetară la nivelul actual cel puţin până spre a doua jumătate a anului 2022 şi că va mai intra sporadic la cumpărare pe piaţa secundară de obligaţiuni pentru a curma din volatilitatea excesivă a ratelor de dobândă.
Tătaru a revizuit în sus estimarea pentru inflaţia medie din acest an la 3,0% de la 2,7%, dar şi pentru inflaţia la final de an, la 3,3% de la 3,0%. Există totuşi o serie de factori numeroşi care pot ridica preţurile, arată analistul, care adaugă că influenţe dezinflaţioniste par să fie destul de puţine. Tătaru spune că inflaţia la alimente este aşteptată să fie "benignă", cu presiuni inflaţioniste de pe partea serviciilor în condiţiile aşteptării unei reveniri a economiei la capacitate maximă din a doua jumătate a anului.
Printre factorii cu putere inflaţionistă se numără deprecierea cursului euro/leu în contextul gradului ridicat de euroizare al economiei sau majorarea în continuare a preţului internaţional al ţiţeiului.
"Din punct de vedere al politicii monetare, banca centrală va încerca să treacă cu vederea această creştere a inflaţiei şi să adopte o abordare pe calea de mijloc în aşa fel încât să echilibreze perspectivele inflaţiei cu presiunile de pe cursul valutar şi dinamicile recente ale randamentelor suverane. Ne menţinem perspectiva pentru menţinerea ratei cheie cel puţin până în a doua jumătate a lui 2022, cu o depreciere limitată a cursului (ne menţinem estimarea de final de an de 4,92 pentru EUR/RON) şi un management al lichidităţii foarte atent, cu surplusuri de lichiditate mai degrabă excepţia decât norma. Dacă vor apărea episoade de vânzare (agresivă) în piaţa de obligaţiuni banca centrală va încerca să controleze volatilitatea excesivă, dar achiziţii masive (de obligaţiuni) sunt improbabile în viziunea noastră", arată Tătaru.
Ieri, vorbind la un post de televiziune, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a afirmat că rata dobânzii-cheie este la un "nivel adecvat" de 1,25%.
• Ministerul Finanţelor a împrumutat, ieri, 834 milioane lei, prin două licitaţii de
obligaţiuni
Ministerul Finanţelor a împrumutat ieri, de pe piaţa internă, 834 milioane de lei prin două emisiuni de titluri de stat, una pe 11 luni şi a doua pe patru ani, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). Valoarea contractată este uşor peste prospectul cumulat al celor două emisiuni, de 800 de milioane de lei.
Licitaţia de obligaţiuni cu scadenţa februarie 2022 a atras oferte de 467,8 milioane de lei, la o valoare de prospect de 400 de milioane de lei, din care statul a acceptat aproape 409 milioane de lei. Randamentul mediu de împrumut a fost de 1,86%. Aceasta este prima licitaţie pe scadenţa respectivă.
În acelaşi timp, licitaţia cu scadenţa noiembrie 2024 s-a bucurat de oferte ceva mai consistente, de 691,3 milioane de lei, din care Finanţele au acceptat 425 milioane de lei, la un randament mediu de 2,39%, în creştere cu 33 de puncte de bază faţă ultima licitaţie pe această scadenţă, din februarie.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.03.2021, 13:16)
Nenorocitilor de la BNR
Dati semnal ca veti mari dobanzile. Mariti dobanzile in 2021. Mariti-le acum.
Incetati furtul din averile celor care au economii in lei.
Incetati atacul asupra leului.
Ticalosilor de la BNR. Mariti dobanzile.