BCR CERCETARE: "Necesarul brut de finanţare estimat pentru 2022 este de 142 de miliarde de lei - 11,1% din PIB"

Necesarul brut de finanţare al guvernului României, în 2022, este estimat de analiştii BCR Cercetare la 142 miliarde de lei, echivalentul a 11,1% din PIB, nivel apropiat cu cel din 2021. Estimarea are la bază deficitul bugetar de 5,84% din PIB anunţat de reprezentanţii coaliţiei de guvernare PSD-PNL-UDMR, nivel angajat în faţa Comisiei Europene. Necesarul brut de finanţare include deficitul bugetar şi banii necesari pentru rostogolirea datoriei.

Până în prezent, în primele 11 luni din 2021, Guvernul României a împrumutat puţin peste 100 de miliarde de lei, semnificativ sub necesarul de finanţare de la începutul anului care era estimat undeva la circa 11,3% din PIB. Diferenţa este cel mai probabil acoperită de prefinanţarea realizată în ultimele luni ale lui 2020. În orice caz, trebuie notat că costurile de finanţare ale Ministerului de Finanţe au explodat crescând şi cu 100% faţă de minimele înregistrate în prima parte a anului, respectiv în luna februarie. Ca exemplu, rata de dobândă pe 10 ani a României (RO10Y), referinţa pentru costul de finanţare în economie, era ieri la 5,57%, cel mai ridicat nivel din februarie 2014 încoace, după ce în 11 februarie erau la 2,66%. Randamentele sunt aşteptate să rămână ridicate în condiţiile în care necesarul de finanţare rămâne la un maxim istoric iar inflaţia este prognozată să se tempereze abia din luna iunie a anului viitor.

Analiştii BCR arată că fondurile UE de redresare vor reduce necesarul extern de finanţare în 2022.

"Titlurile suverane în lei ale României au continuat să aibă cea mai slabă performanţă din regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE) în condiţiile în care incertitudinea politică a avut un impact asupra părţii mai lungi a curbei randamentelor, în timp ce restrângerea lichidităţii din piaţa monetară nu a oferit sprijin părţii din faţă a curbei. Poziţia de lichiditate a sectorului bancar vs. BNR este probabil să se modifice către un surplus semnificativ în decembrie şi la începutul lui 2022 ca urmare a cheltuielilor de final de an ale Ministerului Finanţelor. Expunerea investitorilor nerezidenţi pe titluri suverane în lei, care este concentrată pe partea lungă a curbei, a scăzut de la începutul anului şi a atins un nivel de 17,7% în august vs. 20,1% în decembrie 2020", arată analiştii BCR.

Aceştia mai precizează că din 2023 este aşteptată o scădere a necesarului brut de finanţare al României.

Totodată, potrivit analiştilor, randamentele suverane ale României ar putea să înceapă să scadă odată ce guvernul îşi va prezenta bugetul şi agenda fiscală.

Amintim că anul 2021 a adus o creştere economică de circa 7% şi venituri suplimentare în mare parte conjuncturale de peste 50 de miliarde de lei care s-au întors însă tot în cheltuieli bugetare, nu în direcţia reducerii deficitului bugetar. România are un angajament luat în faţa partenerilor externi (Comisie Europeană, agenţii de rating) de consolidare fiscală şi practic reducere graduală a deficitului bugetar la sub 3% din PIB în 2024.

Potrivit Consiliului Fiscal, pasul insuficient de consolidare fiscal-bugetară din 2021 face ca fereastra de oportunitate pentru aceasta să fie în restrângere, realizarea unor venituri viitoare cu un ritm de creştere comparabil cu cel actual fiind improbabilă. Totodată, arată CF, o dinamică mai lentă a economiei, coroborată cu randamentele în creştere pentru refinanţarea datoriei externe şi interne, aduce în atenţie sustenabilitatea datoriei publice în contextul mai larg al asigurării finanţării datoriei externe totale a României (publice şi private).

În opinia instituţiei, consolidarea fiscal-bugetară este necesară nu numai în sine pentru sustenabilitatea finanţelor publice, ci şi pentru o finanţare neproblematică a dezechilibrelor externe.

"Acestea din urmă, dacă sunt mari şi greu finanţabile, periclitează stabilitatea financiară şi economică", arată Consiliul Fiscal în opinia finală pe marginea celei de-a doua rectificări bugetare din acest an.