BCR: Legea Dării în Plată a făcut creditul ipotecar riscant pentru bănci şi greu accesibil pentru clienţi

Legea Dării în Plată a făcut creditul ipotecar mai riscant pentru bănci şi mai greu accesibil pentru clienţi, consideră Banca Comercială Română (BCR), într-un comunicat trimis redacţiei.

BCR estimează că instituţiile bancare vor găsi soluţii de reducere a avansurilor la creditele de locuinţă pentru categorii specifice de clienţi, dar, astfel, legea creează premise negative care vor genera inegalităţi sociale.

"La nivel general, efectele secundare negative ale Legii Dareii în Plată se produc deja şi se vor accentua pe termen lung: condiţiile creditelor pentru locuinţe au devenit semnificativ mai restrictive faţă de perioada de dinaintea implementării legii, legea accelerează evacuările, creează riscuri pentru piaţa financiară, afectează premisele unei pieţe financiare corecte şi echilibrate", se arată în comunicat.

BCR susţine că, în contextul unor efecte negative evidente, legislaţia ar trebui să încurajeze "o cale corectă şi sustenabilă".

"După două luni de aplicare a legii Darea în Plată, au fost publicate de către Banca Naţională a României statistici cu privire la impactul legii. Aproximativ 4.000 de clienţi au făcut uz de această lege, ceea ce reprezintă 1 din 100 de clienţi care au contractat un credit ipotecar. Între cei aproximativ 4.000 de clienţi se numără aproximativ 400 de clienţi cu profil de investitori imobiliari, care au dat în plată cel puţin 2 imobile, precum şi cazuri prin care s-a solicitat ştergerea datoriilor comerciale ale unor firme", precizează banca.

BCR consideră că este regretabil faptul că aproape 4.000 de clienţi, din diverse motive (dintre care se distinge creditarea în franci eleveţieni) au probleme financiare, încât au ajuns la concluzia că este mai bine să părăsească locuinţele.

Instituţia precizează: "În contextul în care mai multe instituţii bancare au anunţat măsuri specifice de scădere a avansurilor, aspectul nu rezolvă problemele pentru piaţa bancară în general şi nici nu elimină dezavantajele create atât pentru bănci cât şi pentru clienţi. Băncile nu vor putea ignora riscul general creat de legea Darea în Plată, ci vor putea doar identifica soluţii particulare, în funcţie de profilul clienţilor şi lichiditatea pieţelor imobiliare regionale. Avansurile vor mai fi calibrate, dar aceasta de fapt înseamnă pentru clienţi o perioadă mult mai redusă de creditare ori criterii de venit mult mai stricte. În acest context, măsurile de scădere a avansurilor reprezintă soluţii de calibrare a riscului, dar pentru clientul mediu condiţiile generale de acces vor fi mult mai restrictive, faţă de perioada de dinaintea implementării legii. Evoluţia recentă a creditării pentru locuinţe a avut un ritm de creştere susţinut de 9-10% anual, mulţumită unei baze stabile de risc şi pe avantaje clare pentru clienţi: credite în moneda naţională, dobânzi scăzute, oferte cu dobânzi fixe pe 5 şi 10 ani. În acest moment, se poate estima cu realism faptul că ritmul de creştere a creditării pentru locuinţe va încetini semnificativ, în contradicţie cu nevoile generate de calitatea scăzută a fondului locativ din România (locuinţe vechi, aglomerate şi înghesuite, cu nevoie de modernizări şi reabilitări şi chiar cu risc seismic ridicat)".

Totodată, la nivel sistematic, Legea Dării în Plată a afectat semnificativ procesul de refacere a încrederii dintre bănci şi clienţi, bazat pe scăderea costurilor cu serviciile bancare şi soluţii de reducere a îndatorării, în condiţii de stabilitate legislativă, mai transmite banca.

BCR concluzionează: "Mai mult decât atât, Legea Darea în Plată are efecte secundare negative pe termen lung: legiferează în mod nesustenabil evacuarea, creează riscuri pentru piaţă financiară, reduce accesibilitatea creditării pentru locuinţe (...) Reiterăm, astfel, faptul că Legea Darea în Plată este gândită într-o paradigmă eronată (şi sussceptibil neconstituţională), constituindu-se că un impediment pentru siguranţa şi stabilitatea economică a României şi reducând credibilitatea mediului de investiţii local. Atât timp cât legile nu vor încuraja soluţii comerciale la provocări sociale, iar politicile economice nu vor stimula atragerea de finanţări şi investiţii, intermedierea financiară se va restrânge şi la fel se vor restrânge şi premisele pentru prosperitate pe termen lung în România".