BCR: "Revenirea economică a încetinit în ultimele luni"

Ritmul de redresare economică a încetinut în ultimele luni, arată analiştii BCR într-un raport de analiză. Aceştia punctează că activitatea economică s-a situat la 68% din media unei luni normale pre-Covid19 în septembrie, o uşoară îmbunătăţire faţă de 63% în august (vezi grafic). La vârful crizei sanitare şi economice, respectiv luna aprilie, economia a funcţionat la doar 27% din capacitate.

Analiştii BCR Cercetare punctează în raport: "Ritmul de redresare economică a încetinit în ultimele luni. Ne aşteptăm ca inflaţia de bază să rămână la un nivel ridicat pentru mai mult timp, în contextul unui şoc advers de natura ofertei persistent şi a unei cereri agregate care şi-a revenit mai rapid. (...) Potrivit indicelui dezvoltat de noi care urmăreşte evoluţiile din economie la nivel zilnic, activitatea economică s-a situat la 68% din media unei luni normale pre-COVID 19 în septembrie, o uşoară îmbunătăţire faţă de 63% în august. Apogeul crizei a fost atins în aprilie, când economia a funcţionat la doar 27% din capacitate, apoi şi-a revenit brusc în următoarele trei luni, pe fondul relaxării graduale a restricţiilor de distanţare socială şi de liberă circulaţie, ajungând la un nivel de 60% în iulie. Chiar dacă evoluţia cererii gospodăriilor populaţiei indică o inversare a tendinţei de contracţie, este posibil ca redresarea completă pe partea de ofertă de bunuri şi servicii să dureze ceva mai mult timp".

Potrivit BCR Cercetare, din momentul introducerii, indicele BCR cu frecvenţă ridicată al activităţii economice a fost supus mai multor îmbunătăţiri pentru a ţine cont de schimbarea condiţiilor economice.

"Am îmbunătăţit datele cu privire la piaţa forţei de muncă cu ajutorul Google Trends, din moment ce datele publicate de către Ministerul Muncii nu au mai fost disponibile. Am înlocuit consumul de gaze naturale din cauza sensibilităţii ridicate la condiţiile meteorologice. De asemenea, am substituit şi anumiţi indicatori de mobilitate în urma pierderii relevanţei acestora ca urmare a ridicării restricţiilor privind libera circulaţie şi am inclus o variabilă de tip proxy pentru a surprinde cererea externă", se arată în raport.

Indicele BCR privind activitatea economică zilnică include şase indicatori: condiţiile de pe piaţa forţei de muncă (derivate din contractele de muncă suspendate şi încetate actualizate cu datele de căutare de ajutor de şomaj de pe Google Trends), indicele activităţii economice din Germania (calculat ca o medie între consumul de electricitate şi numărul de kilometri parcurs de camioanele transportatoare de mărfuri), consumul de electricitate, poluarea aerului, indicele volumelor tranzacţiilor cu carduri BCR şi indicii de mobilitate comunicaţi de Google pentru locurile de muncă.

Indicatorii BCR arată că (vezi set grafice): 1. piaţa muncii şi-a revenit parţial, dar rămâne sub nivelul precriză; 2. consumul de electricitate sugerează că unii producători operează sub capacitate de producţie; 3. redresarea cererii externe nu ameliorează declinul adus de şocul de ofertă; şi 4. poluarea aerului se menţine redusă (sub nivelurile ianuarie-februarie) ca urmare a creşterii cazurilor noi de infectare cu Covid-19. Totodată, volumul tranzacţiilor cu cardul sugerează o revenire a cheltuielilor de consum la nivelurile pre-criză, mai arată analiştii BCR.

• Pulsul condiţiilor de afaceri, al puterii de cumpărare şi al pieţei financiare

BCR îşi menţine estimarea privind o contracţie economică de -4,7% în tot anul 2020, prognoză nemodificată de la începutul pandemiei.

"Perspectiva pentru anul 2021 este strâns legată de evoluţiile fiscale după alegerile parlamentare din decembrie şi respectiv posibilele măsuri de ajustare a deficitului bugetar pentru a evita retrogradarea ratingului de ţară în categoria nerecomandată investiţiilor. Am revizuit în creştere prognoza noastră de creştere economică pentru anii 2022-2024 cu 1,2-1,4 puncte procentuale la 3,7%, 4,7% şi respectiv 5,3% pentru a ţine cont de intrări mai mari de fonduri europene în cadrul planului de redresare al UE", notează analiştii.

Aceştia adaugă că cifrele pentru al doilea trimestru au arătat că pe partea cererii, consumul gospodăriilor populaţiei s-a contractat semnificativ (-13,3% an/an), ceea ce a redus PIB real cu -8,1%.

"Pe partea de ofertă, doar sectorul construcţiilor şi cel al tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor au susţinut dinamica economică în T2 2020. România are şansa evitării recesiunii tehnice, definită ca două trimestre consecutive cu scădere economică. Pe baza indicatorilor de încredere, modelul nostru de prognoză sugerează un avans trimestrial al PIB de o singură cifră în T3 2020, după a contracţie de -12,3% faţă de trimestrul anterior în T2 2020. În acelaşi timp sunt riscuri ca redresarea să fie mai lentă decât cea anticipată anterior de noi. Indicatorul de sentiment economic s-a îmbunătăţit cu 15,6 puncte procentuale în T3 faţă de trimestrul anterior, după o contracţie de -32,7 puncte procentuale în T2. Încrederea în economia României este pe un trend de revenire, dar cu un ritm de creştere ceva mai modest.

• Revenirea sectorului manufacturier este lentă comparativ cu ţările vecine. Perspectiva nu este deloc pozitivă

În România, activitatea industrială şi-a revenit într-un ritm lent comparativ cu ţările vecine din cauza rolului său periferic în lanţurile valorice europene, puterii reduse de negociere a exportatorilor români şi a problemelor de competitivitate caracteristice sectoarelor cu intensitate ridicată a forţei de muncă, mai arată specialiştii.

"Perspectiva pentru industria prelucrătoare nu este deloc pozitivă, din moment ce comenzile noi din industrie şi-au încetinit ritmul de creştere în luna iulie, iar indicatorul de încredere în industrie a scăzut în septembrie faţă de luna precedentă, după ce îmbunătăţirea treptată a componentei de comenzi a fost contrabalansată de creşterea stocurilor şi de diminuarea aşteptărilor legate de nivelul producţiei viitoare. În plus, managerii din sectorul manufacturier au raportat că capacitatea de producţie a atins în trimestul al treilea cel mai redus nivel de când a fost lansat sondajul realizat de către Comisia Europeană", notează analiştii.

Aceştia adaugă că mai puţin afectaţi de criza Covid-19 sunt consumatorii: "După revenirea lunară puternică în perioada mai-iulie, vânzările cu amănuntul au suferit o contracţie de - 1,6%. în august faţă luna anterioară. Prin urmare, rata anuală de creştere a vânzărilor cu amănuntul s-a redus la 2,3% an/an în august comparativ cu 4,5% în iulie. În ciuda unui avans anual modest, vânzările cu amânuntul şi-au revenit într-un ritm accelerat comparativ cu industria prelucrătoare, ceea ce sugerează că şocul de natura cererii s-a estompat mai rapid decât cel de ofertă".

• BCR: Noi măsuri de relaxare monetară sunt strâns legate de evoluţiile fiscale

În ceea ce priveşte rata anuală a inflaţiei, analiştii subliniază că aceasta a fost de 2,7% în luna august, uşor sub mediana estimării analiştilor intervievaţi de Bloomberg şi Reuters de 2,8%.

"Estimăm că rata inflaţiei va rămâne în intervalul ţintit BNR de 2,5% ±1 punct procentual pe un orizont de opt trimestre. Balanţă riscurile la adresa traiectoriei prognozate este orientată în direcţia unei inflaţii mai reduse, din moment ce redresarea economică ar putea fi mai lentă decât cea anticipată de noi, din cauza constrângerilor fiscale, ceea ce ar putea duce la o persistenţă a deficitului de cerere", se arată în raport, unde se adaugă că alimentele sunt principalul factor inflaţionist.

Totodată, reducerea dezechilibrului extern va fi nevoie de ceva timp, fapt ce va pune presiune pe cursul EUR/RON cel puţin trei ani de zile.

Potenţiale reduceri ale ratei de dobândă de politică monetară sunt puţin probabile, iar managementul lichidităţii va rămâne principalul instrument operaţional al BNR, mai consideră analiştii.

"Chiar şi înainte de criza Covid-19, deficitul bugetar şi cel de cont curent al României erau cele mai mari din regiune. Prin urmare, ajustarea deficitelor gemene ar putea să dureze, ceea ce va pune presiune pe cursul de schimb EUR/RON pe un orizont de trei ani. Astfel, luând în considerare ponderea relativ mare a cursului de schimb în funcţia de reacţie a BNR, considerăm că potenţiale reduceri ale ratei de dobândă de politică monetară sunt puţin probabile. Managementul lichidităţii va rămâne principalul instrument operaţional al BNR, din moment ce există o preferinţă clară în favoarea flexibilităţii de a reacţiona la potenţialele deprecieri ale cursului de schimb. Prin urmare, ne aşteptăm ca BNR să relaxeze politica monetară prin reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei, urmate de un management şi mai relaxat al lichidităţii din piaţă şi poate prin îngustarea asimetrică a coridorului format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară. Sincronizarea şi amplitudinea relaxării politicii monetare va fi cel mai probabil strâns legată de ritmul şi mărimea viitoarelor măsuri de consolidare fiscală", explică analiştii.

• Principalii indicatori ai pieţei forţei de muncă sunt pe o tendinţă de revenire

Principalii indicatori ai pieţei forţei de muncă sunt pe o tendinţă de revenire, mai reiese din raport, unde se adaugă că ritmul de creştere a salariilor se va tempera. Rata şomajului este aşteptată să crească în următoarele trimestre.

"Am revizuit în creştere prognoza noastră privind creşterea salariului mediu net pe economie la +6,5% pentru tot anul 2020, de la 4,4% estimată anterior. Câştigul salarial şi-au accelerat creşterea la +8,1% an/an în iulie, după ce au fost puternic afectat pe parcursul perioadei de urgenţă. Astfel, ritmul anual de creştere a câştigului salarial ar însemna să se înjumătăţească în 2020-21 vs 2016-19, din moment ce majoritatea creşterilor salariale din sectorul public au fost implementate deja potrivit legii salarizării unitare. În acelaşi timp, companiile private au început să-şi ajusteze costurile în concordanţă cu realitatea actuală, însă cu o anumită întârziere, ceea ce va duce la temperarea ratele de creştere a câştigurilor salariale şi la majorarea ratei şomajului. Rata şomajului s-a redus uşor la 5,3% în august, de la 5,4% în iulie, fiind influenţată de creşterea populaţiei active şi de reducerea numărului de şomeri. Rata şomajului s-a situat la 4% în decembrie anul trecut. Vedem o creştere a ratei şomajului în următoarele trimestre, ca urmare a transformărilor în mediul de afaceri privat cuplate cu o serie de politici fiscale prudente care ar putea fi implementare gradual de guvern anul viitor", arată analiştii.