• Fostul şef al AVAB, Ionel Blănculescu, face un apel la preşedintele Traian Băsescu şi guvernatorul BNR să intervină pentru salvarea componentei AVAB din AVAS
• Ionel Blănculescu susţine că, în timp ce alte ţări ne cer consultanţă ca să creeze instituţii similare AVAB, noi o desfiinţăm
Intenţia Guvernului de a des-fiinţa Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (AVAS), cu tot cu componenta de recuperare a creanţelor (AVAB), este aspru criticată de fostul şef al AVAB, Ionel Blănculescu.
Domnia sa face un apel public la preşedintele Traian Băsescu şi guvernatorul BNR, în calitatea lor de artizanii constituirii AVAB, în urmă cu doisprezece ani, să salveze aceas-tă instituţie acum înainte de desfiinţarea AVAS.
Ionel Blănculescu a explicat pentru ziarul BURSA: "AVAB a suferit cea mai mare lovitură în 2004, când Guvernul a decis fuziunea cu AVAS. Acum primeşte a doua lovitură, prin desfiinţarea AVAS, iar eu cred că aceasta va fi lovitura de graţie. AVAB s-a constituit, în 1998, după negocieri şi la iniţiativa Băncii Mondiale, iar din partea României cei care au fost artizanii constituirii acestei instituţii au fost Traian Băsescu, care era ministrul transporturilor şi reprezentantul Guvernului în negocierile cu Banca Mondială, şi Mugur Isăres-cu, ca guvernator al Băncii Naţionale. Datorită situaţiei Bancorex şi a altor bănci, ca de exemplu Banca Agricolă, atunci Guvernul a hotărât, după negocieri şi la iniţiativa Băncii Mondiale, crearea unei instituţii specializate în recuperarea creditelor neperformante, după modelul altor ţări importante. Nu se inventa nimic, pur şi simplu se crea o instituţie după modelul francez. După ce făcusem un stagiu de pregătire exact la instituţia franceză după modelul căreia se crease la noi AVAB, am fost desemnat preşedintele AVAB şi am creat aici o echipă redutabilă, formată din 70 de economişti, 45 de avocaţi.
În anul 2001 am făcut 2 mişcări foarte puternice, în baza experienţei acumulate în Franţa, bineînţeles după preluarea conducerii, am consolidat toate creanţele care erau în lei în dolari, în scopul actualizării sumelor de încasat, pentru a nu pierde contribuabilul bani, ceea ce a produs un adevărat război. Toţi debitorii de la Bancorex şi de la Banca Agricolă, deja obişnuiţi cu leii aceia din 97-98, au reacţionat dur, consolidarea în dolari producându-se la nivelul de atunci, nu la nivelul din 2001. Astfel că sumele de recuperat aproape că s-au dublat. Aceasta a fost o lovitură puternică data debitorilor în favoarea statului-creditor. Pe de altă parte, am analizat natura creditelor şi a falimentelor generate de aceastea, la debitorii din portofoliu, pentru a identifica dacă falimentele au fost intenţionate şi banii s-au dus în altă parte, adică la debitor, sau dacă au fost naturale. Atunci am creat un program de atragere a răspunderii cu averea personală pentru toţi administratorii.
Sunt peste 700 de persoane la ora asta în program. Când am plecat eu în 2003 se ajunsese la vreo 200 de milioane de dolari atragerea răspunderii. Se solicitau 200 milioane de dolari din averea personală, nu din garanţie, şi se acordaseră de către instanţă vreo 100 milioane dolari".
O dată cu fuziunea dintre APAPS şi AVAB, multe companii de stat nu au mai putut fi executate, pentru că se ajunsese la situaţia hilară ca aceeaşi instituţie să fie şi creditor şi proprietar.
Ionel Blănculescu spune că soluţia găsită atunci a fost una complet nefericită: "În 2004, după ce s-a schimbat conducerea la AVAB, pentru că eu am plecat prin promovare la Ministerul Controlului, s-a produs fuziunea dintre APAPS şi AVAB, creându-se AVAS, adică au fuzionat creditorul cu proprietarul, ceea ce a generat un real conflict de interese. Au fost o mulţime de companii la care statul era şi creditor şi proprietar, care se aflau în situaţia imposibilă de a se executa pe sine însele, procedură sancţionată chiar de legea societăţilor comerciale, care interzice acţionarului să se îndrepte împotriva companiei. Astfel, dintr-o dată s-a evaporat componenta de AVAB, care era atât de bine pregătită. La Curtea de Apel Bucureşti se pot găsi monografiile create, bazate pe activitatea în instanţe a AVAB, care avea o rată de succes a proceselor de peste 90%, în condiţiile în care cealaltă componentă a AVAS, respectiv APAPS, înregistra peste 18.000 de procese şi pe care le pierdea pe bandă rulantă. Bineînţeles că, amestecând matematic plus cu minus, rezultatul va fi mereu minus.
În 2004 s-a înregistrat primul deces al instituţiei. Acum, în 2010, vorbim de al doilea deces, pentru că dispare total AVAS şi, odată cu ea, şi ce a mai rămas din componenta AVAB. Sigur că s-ar putea accepta transferul acestei componente la ANAF, însă asta ar însemna să amestecăm apa cu uleiul.
Spunea Guvernatorul într-o discuţie: Domnule, ştii ce greu se formează un recuperator? Recuperatorul nu este cel care vinde, ci cel care restructurează. Noi am avut companii pe care le-am restructurat şi primeam de la oamenii de acolo mulţumiri pentru că le-am salvat de la faliment. Noi le restructuram, le făceam viabile, pentru a permite recuperarea creditelor. Îmi aduc aminte, de exemplu, de Siderurgica Hunedoara, condusă o perioadă şi de domnul Gheorghe Pogea, fostul Ministru de Finanţe, unde a fost nevoie de un volum mare de muncă între echipele combinatului şi cele ale AVAB pentru realizarea unei restructurări viabile, care să permită întreprinderii să meargă înainte, concomitent cu recuperarea de bani de la aceasta. Asta înseamnă a recupera, înseamnă a restructura, a performa în afaceri, a şti să negociezi şi să vinzi. Toate acestea se regăseau în capacităţile şi capabilităţile, competenţele şi abilităţile echipei AVAB. Iată ca prima lovitură primită de AVAB în 2004 este desăvârşită acum, în 2010, cu lovitura de graţie. S-a terminat cu instituţia."
Ionel Blănculescu susţine că în timp ce noi ne pregătim să îngropăm definitiv AVAB, alte ţări se pregătesc să înfiinţeze astfel de instituţii ca urmare a crizei: "Recent, mi s-a cerut consultanţa să creăm un nou AVAB pentru altă ţară. Mi s-au adus documentele şi urmează să constituim o astfel de instituţie".
Guvernul Boc a analizat deja posibilitatea ca portofoliul de companii să treacă din administrarea AVAS, la Ministerul Economiei.
1. NOSTALGIE
(mesaj trimis de un fost în data de 27.01.2010, 07:04)
Domnule Presedinte Ionel Blanculescu,
(Permiteti-mi sa ma adresez asa, avand in vedere ca mi-ati fost presedinte)
Departe de mine intentia de a face vreo comparatie intre dumneavoastra, cei care mi-ati fost conducatori in decursul timpului. Pot insa sa afirm ca dumneavoastra ati fost printre cei mai buni pentru AVAB (daca nu cumva chiar reprezentativ pentru aceasta institutie).
Vorbiti in interviul acordat despre infiintarea AVAB la initiativa Bancii Mondiale. Nu spuneti insa nimic despre durata de viata preconizata pentru institutie de catre aceeasi Banca Mondiala. Nici despre faptul ca institutii similare din alte tari si-au incheiat menirea intr-un orizont de timp de 3-4 ani de la infiintare. Suntem de aceeasi parere cu dumneavoastra ca unificarea cu APAPS-ul s-a dovedit o decizie nefericita. Dar in egala masura consider ca si decizia - de care nu sunteti strain - de a prelua in numele statului obligatia platii despagubirilor pentru FNI, a pus capac activitatii AVAB (si AVAS) si nu numai. Sunteti artizanul preluarii de catre AVAB a cca 60.000 debitori la fondul de sanatate ( operatiune criticabila daca privim aspectul ca aceiasi debitori, pentru datoriile inregistrate la acelasi fond, sunt urmariti atat de AVAS cat si de ANAF, fiecare pentru o alta perioada). Datorita popririi instituite pe conturile AVAS de asa-numitii pagubiti FNI, v-ati intrebat cate dintre sumele colectate ajung la Sanatate si cate in buzunarul celor pe care statul a decis sa-i despagubeasca ?
Si dumneavoastra si alti presedinti ai institutiei, ati fost preocupati, poate chiar obsedati ( aici, indiferent de opinii, se cuvine a-i recunoaste domnului Razvan Orasanu meritele pe care le are ) de a colecta cat mai multi bani. Dar v-ati gandit domnule presedinte Ionel Blanculescu ca de unde tot iei si nu mai pui, se termina ?
Nu cred ca divulg un secret ca inct-incet, activitatea AVAS (cu ambele sale componente) a devenit ineficienta. Nu credeti ca cei de la PwC au stiut ei ce au stiut cand au estimat acel grad realizabil de recuperare a creantelor de catre AVAB, procent pe care noi l-am realizat si depasit demult ? Acum s-a cam terminat. O stim fiecare dintre cei care inca lucram acolo. Bineinteles ca statul ar putea veni cu ideea sa faca un AVAS "mai mic si jucaus". Variante de "mai mic" am mai vazut. Le consider total ineficiente pentru ca in astfel de cazuri de "plecat" pleaca cei care ar mai putea sa faca cate ceva si raman cei de a caror prezenta in mod cert nu ar fi nevoie intr-un numar asa de mare. Cat despre "jucaus" , aveti idee domnule presedinte spre exemplu cati ofertanti mai vin la licitatiile AVAS ? Va spun eu: nici unul ! Si din pacate, cat o sa mai tina criza (si-o sa mai tina !) tot asa va fi. De aceea imi permit sa va intreb, de ce nu ar fi indicat ca toate creantele statului asupra persoanelor fizice si juridice romane sa fie gestionate doar de o singura institutie (ANAF) ? Care institutie ar putea prelua pe unii dintre lucratorii AVAS (AVAB), folosind experienta si cunostintele lor.
Si noi suntem nostalgici in amintirea vremurilor trecute.
Cred insa ca este vremea sa privim realitaea barbateste (chiar daca majoritatea salariatilor AVAS sunt femei !).
Nu vreau sa inchei fara a va multumi pe aceasta cale pentru tot ce a fost bun (si a fost mult bun) in ceea ce ati facut pentru AVAB si salariatii sai si a va ura mult succes pe mai departe.
1.1. Parere subiectiva (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Hilar în data de 27.01.2010, 12:59)
Si un lucru total pagubos privit din interior, daca este bine organizat, poate aduna laude. Ce nu analizati dvs. este cauza pentru care s-a infintat AVAB-ul. Hotia , jaful, incompetenta si interesul de a privatiza bancile pe nimic si in paguba romanilor. De fapt AVAB a scos gunoiul din bancile conduse de Baltazar si sefii de la BCR, Bancpost, Banca Agricola si tolerat de Isarescu. AVAB le-a ridicat statuie celor care si-au batut joc de noi, ajutat de WB, FMI si altii.