BLĂNCULESCU: "Informaţia că unele bănci vor pica testele de stres reprezintă începutul sfârşitului"

• "Încrederea în sistemul bancar este, oricum, scăzută; sunt bănci în care nici nu mai intră oamenii", susţine Ionel Blănculescu

CONFORM SURSELOR DIN PRESA STRĂINĂ

De la 11, până la 18 bănci nu vor putea trece testele de stres ale BCE

• Banca Centrală Europeană: "Orice supoziţie cu privire la rezultatul final al testelor ar fi o speculaţie"

Cel puţin 11 bănci europene nu vor trece testele de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în rândul a circa 130 de instituţii de credit din regiune, anunţă agenţia EFE, citând surse bancare anonime.

Conform acestora, au picat testele trei bănci din Grecia ("Alpha Bank", "Piraeus Bank" şi "Eurobank)", trei din Italia ("Banco Popolare", "Monte dei Paschi" şi "Banca Popolare di Milano"), două din Austria ("Erste Bank" plus una care nu a fost nominalizată), una din Cipru (nu a fost nominalizată), "Dexia" din "Belgia şi "Millennium BCP" din Portugalia. Conform Reuters, "Volksbank" este una dintre băncile austriece care ar putea să pice testele BCE.

EFE nu a oferit detalii privind capitalul de care au nevoie băncile în cauză, dar a menţionat că numărul băncilor ce nu vor trece testele de stres ar putea fi modificat în ultimul moment.

Oficialii celor trei bănci italiene menţionate au refuzat să facă vreun comentariu cu privire la cele anunţate de EFE, la fel reprezentanţii "Alpha" şi "Millennium BCP". O sursă oficială cipriotă citată de Reuters a afirmat că EFE "se înşală", iar reprezentanţii băncii austriece "Erste Group" au respins cele scrise de agenţia spaniolă. Celelalte bănci amintite nu au avut reacţii la informaţiile publicate de EFE.

Dacă EFE a informat că 11 bănci europene nu vor trece testele de stres, fondul american de investiţii în obligaţiuni Pimco, cel mai mare din lume, anticipează că 18 instituţii de credit vor pica testele.

Philippe Bodereau, specialist bancar la Pimco, declară că nu vor trece testele unele bănci cooperatiste din Germania şi Austria, dar şi bănci din sectorul public şi insituţii de credit regionale de la periferia sudică a zonei euro.

"Este destul de clar că nu vor pica testele multe bănci. În ultimele şase-nouă luni, în aşteptarea acestui exerciţiu, s-au produs consolidări importante ale bilanţurilor băncilor", a spus Bodereau, citat de Reuters. Acesta a adăugat că marile bănci naţionale din nordul Europei şi din Sud vor trece uşor testele.

În opinia lui Bodereau, dată fiind recenta volatilitate de pe pieţele acţiunilor, impactul publicării rezultatelor testelor va fi mai degrabă unul pozitiv decât unul negativ, iar preţurile acţiunilor marilor bănci din regiune ar putea urca.

"Numeroase acţiuni bancare erau cu 10-20% mai scumpe în iunie, faţă de momentul actual, iar unele sunt în declin de la începutul anului", a precizat Bodereau.

Amintim că BCE va dezvălui la data de 26 octombrie care dintre cele 130 de mari bănci europene au nevoie de mai mult capital ca să facă faţă unor eventuale pierderi, în baza unei analize a finanţelor lor şi a rezultatelor testelor de stres care simulează modul în care s-ar comporta băncile într-un scenariu de criză economică.

• BCE: "Rezultatele testelor nu au fost trimise nici măcar băncilor"

Banca Centrală Europeană (BCE) a tras, ieri, un semnal de alarmă faţă de speculaţiile cu privire la rezultatele testelor sale de stres. BCE a precizat că rezultatele finale ale testelor nu au fost trimise nici măcar băncilor implicate, astfel că nu poate face comentarii cu privire la o anumită instituţie de credit.

"Orice supoziţie cu privire la rezultatul final al testelor ar fi o speculaţie înainte de publicarea rezultatelor, în data de 26 octombrie", a declarat un purtător de cuvânt al BCE.

La rândul său, Autoritatea Bancară Europeană, agenţia care se ocupă de coordonarea testelor la nivel european, a anunţat că rezultatele nu sunt definitive înainte de publicarea lor. (ALINA VASIESCU)

Informaţia apărută, ieri, pe fluxurile unor agenţii străine de presă potrivit căreia mai multe bănci europene vor pica testele de stres reprezintă începutul sfârşitului pentru sistemul bancar european, este de părere analistul economic Ionel Blănculescu.

Domnia sa ne-a declarat: "Dacă după testele de stres se va hotărî aplicarea bail-in-ului, atunci se va termina cu încrederea în sistemul bancar. Prin afirmaţia că mai multe bănci ar putea ajunge în această situaţie se aruncă în aer încrederea în sistem, care, oricum, este foarte scăzută. Sunt bănci în care nici măcar nu mai intră oamenii. Sperăm ca toate aceste afirmaţii să fie doar poveşti".

Nimeni nu are cum să ştie de pe acum care vor fi rezultatele testelor de stres, este de părere Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR).

Domnia sa ne-a spus că informaţiile apărute ieri potrivit cărora anumite bănci europene nu vor rezista testelor de stres nu pot fi confirmate de nimeni.

"Eu voi afla vineri seara după ora 20.00, iar sâmbătă va avea loc o teleconferinţă la care vor participa membrii cu drept de vot ai EBA (n.r. European Banking Authority). Rezultatele vor fi făcute publice duminică seara", ne-a spus domnul Cinteză.

Analistul Călin Rechea susţine: "Experienţa testelor de stres anterioare a determinat autorităţile europene să acorde o atenţie deosebită noului program de evaluare a sănătăţii sistemului bancar european. Aceasta este ultima şansă de a recâştiga încrederea pieţelor şi a investitorilor. Din păcate, evoluţia economiilor din Europa de la începutul anului arată că ipotezele testului de stres s-ar putea să fie mult prea optimiste. În aceste condiţii, valoarea speculaţiilor privind numărul instituţiilor financiare care nu au trecut testul este destul de redusă.

Foarte important este ca piaţa să considere că rezultatele publicate de către Banca Centrală Europeană şi Autoritatea Bancară Europeană sunt suficient de transparente, astfel încât să permită recapitalizarea băncilor într-un mediu care să nu fie marcat de panică şi declaraţii contradictorii ale autorităţilor.

Chiar şi în cazul unui astfel de scenariu optimist, privind reacţiile la publicarea rezultatelor testelor de stres, speranţele în reluarea procesului de creditare în Europa nu se vor materializa, deoarece o bună capitalizare a sistemului bancar este doar o condiţie necesară, nu şi suficientă. Principala problemă o reprezintă, în continuare, supraîndatorarea clienţilor bancari, fie că este vorba de persoane fizice, juridice sau guverne".

Potrivit avocaţilor casei Linklaters, marile bănci europene au strâns în acest an 34,7 miliarde de euro, cu 32% mai mult decât în cele 12 luni care au precedat testele de stres din 2011, potrivit Agerpres. Pe primele locuri se află băncile italiene, cu un total de 10,5 miliarde de euro, urmate de băncile greceşti - cu 8,3 miliarde de euro, şi băncile germane - cu 6,7 miliarde de euro.

Linklaters estimează că unele bănci nu vor reuşi să treacă testele BCE deoarece numai aproximativ un sfert dintre cele 66 de bănci considerate slab capitalizate au avut succes în strângerea de noi fonduri în acest an. Avocaţii se aşteaptă însă ca băncilor care nu vor trece testele BCE să li se acorde un răgaz de şase luni ca să strângă noi fonduri sau să vândă active.

•

Titlurile "Erste Group Bank" AG din Austria au scăzut cu 1,2% ieri, cele ale "Alpha Bank" AE din Grecia - cu 0,8%, iar acţiunile "Eurobank Ergasias" SA - cu 2,4%. Acţiunile "Piraeus Bank" au coborât cu aproape 4%. În Italia, titlurile "Banco Popolare" SC s-au depreciat cu 0,9%. În schimb, titlurile "Monte dei Paschi di Siena" SpA au urcat cu 3,8%, iar cele ale "Banca Popolare di Milano" Scarl - cu 1,1%. Acţiunile "Dexia" SA din "Belgia au avut un preţ nemodificat faţă de ziua precedentă.

•

BCE va prelua activitatea de supraveghere bancară în zona euro din 4 noiembrie 2014.

•

Sociologul Mirel Palada susţine: "Nu este cazul să panicăm populaţia cu astfel de ştiri. E adevărat că trebuie să ne preocupe rezultatul la care va ajunge BCE cu testele de stres, dar nu atât de mult, precum se încearcă să se acorde atât de multă importanţă subiectului. De asemenea, şi din punct de vedere al numărului fizic al băncilor, ar fi vorba despre 11 bănci, conform ştirilor din presă, dintr-un număr de mii de bănci, pentru că este clar că BCE a făcut aceste teste doar pentru băncile pe care le-a înregistrat cu probleme. Din punct de vedere al capitalizării, efectul intrării într-o situaţie problematică al acestor bănci este unui minim, poate chiar rezidual, şi nu are rost să panicăm lumea degeaba cu asemenea ştiri senzaţionale pentru că BCE ar fi găsit doar 11 bănci cu probleme.

Ceea ce s-a întâmplat în Cipru nu este exemplul cel mai bun pentru comparaţie, pentru că Cipru a fost un paradis fiscal şi nu exista o oglindire a puterii economice a ţării. Din punct de vedere financiar, Cipru era cu totul altceva. Nu putem să îl comparăm cu sănătatea financiară a Europei.

Cele 11 bănci care ar avea probleme, potrivit informaţiilor din mass-media ar reprezenta aproximativ 0,1% din totalul băncilor din Europa şi, dacă acest procent ar fi problematic, atunci 99,9% din bănci sunt sănătoase, ceea ce înseamnă că este un rezultat pozitiv, puternic, semn de soliditate financiară europeană".

Opinia Cititorului ( 4 )

1. calvarul continua
(mesaj trimis de Dan Coe în data de 23.10.2014, 07:25)
Sa nu ne pripim, sfarsitul e inca departe...
1. 1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 23.10.2014, 08:19)
  Inceputul a inceput.
  Sfarsitul a devenit vizibil si orbilor.
2. Sfarsitul
(mesaj trimis de pagubitul de ASF, Harinvest, BCR, Depozitar centra în data de 23.10.2014, 15:03)
Inceputul sfarsitului a inceput cu Harinvest! Mai bine zis cu incapacitatea institutiilor de a proteja si apara proprietatile investitorilor! Constitutia nu a fost respectata iar "reglementatorul" pietii de capital din Romania nu face nimic pentru a recupera pagubele suferite de investitori! Pentru ce mai exista ASF daca nu respecta legislatia in vigoare? Cine mai are incredere in piata de capital din Romania?
3. Halal
(mesaj trimis de anonim în data de 23.10.2014, 18:52)
Ionele, schimba-ti numele in Banculescu; in Romania fiecare spune ce-l duce capul (unii nimic).

...sunt bănci în care nici nu mai intră oamenii", susţine Ionel Blănculescu
Habarnist, domnul. In banci intra bani, domnule habarnist.