BNR, FENTATĂ DE SISTEMUL BANCAR? Ionuţ Dumitru: "Băncile folosesc portiţe de ieşire din reglementările administrative"

Băncile din ţara noastră folosesc portiţe de ieşire din reglementările administrative, după cum ne-a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Domnia sa ne-a precizat că, în condiţiile de liberalizare a contului de capital, condiţiile administrative nu funcţionează decât pe termen scurt.

Unul din exemplele care validează spusele domnului Dumitru este cesionarea creditelor performante, un subiect controversat în ultima perioadă.

După ce, în aprilie anul trecut, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), ne-a spus că împrumuturile performante nu pot fi înstrăinate de către bănci, revenind, recent, cu afirmaţia, în cadrul discuţiilor pe marginea Legii dării în plată, Direcţia Comunicare a BNR ne-a anunţat că externalizarea creditelor este o procedură "legală şi normală".

Şi Ionuţ Dumitru susţine că cesionarea creditelor performante nu contravine legii, explicând care a fost raţionamentul băncilor când a făcut astfel de externalizări: "Înainte de criză, au existat reglementări administrative în special pentru creditele în valută. La vremea respectivă, băncile nu puteau avea în bilanţ credite a căror valoare să depăşească de trei ori nivelul fondurilor proprii ale băncii, neacoperite la riscul valutar. Această reglementare a fost eliminată, ulterior ridicându-se pragul rezervei minime obligatorii (RMO) până la 40%.

Aceştia au fost doi factori care au stimulat exportul creditelor.

Pentru ca o bancă să acorde împrumuturi, trebuie să atragă surse, pentru care constituie rezerve. Întrucât costurile aferente erau foarte mari, în perioada când nivelul RMO era de 40%, băncile au început să externalizeze creditele, care, odată cesionate, nu mai aveau nevoie de surse atrase. Când dispare activul, dispare şi pasivul, respectivele resurse atrase fiind rambursate sau relocate pentru alte instrumente".

Şeful Consiliului Fiscal ne-a precizat că, după liberalizarea contului de capital, externalizarea creditelor nu a fost niciodată ilegală, întrucât fluxurile de capital sunt libere.

"Tocmai de aceea reglementările administrative nu au funcţionat, pentru că fluxurile de capital au fost libere şi s-au mişcat", a conchis domnia sa.

Ionuţ Dumitru a adăugat că este vorba despre un arbitraj de reglementare şi că, în ultima perioadă, se discută despre armonizarea acestor reglementări administrative, la nivel european.

În acelaşi ton, BNR a explicat, recent: "Legalitatea (n.r. cesionării creditelor) se bazează pe principiul european al liberei circulaţii a capitalurilor şi serviciilor în întreg spaţiul european. În aplicarea acestui principiu, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, instituţiile de credit, ca orice persoană fizică sau juridică, au libertatea deplină să primească şi să cesioneze credite, cu respectarea legislaţiei în vigoare. Reamintim că asigurarea liberei circulaţii a capitalurilor a fost o precondiţie, implementată încă din anul 2006, pentru aderarea României la UE.

Normalitatea mişcărilor libere de capital înspre şi în afara României contrazice speculaţia potrivit căreia în cazul acestor credite «ies bani din ţară». Banca ce transferă creditele primeşte în schimb contravaloarea în bani a acestora, bani pe care îi utilizează pentru rambursarea depozitelor sau pentru acordarea de noi credite".

• Schwartz: "Dacă procesul de externalizare a creditelor nu respectă regulile preţurilor de transfer, atunci Fiscul poate reconsidera tranzacţiile"

Discuţia pe marginea creditelor cesionate este una complexă, susţine expertul fiscal Dan Schwartz, partener RSM. Domnia sa ne-a precizat: "În primul rând este important de ştiut dacă împrumuturile sunt externalizate în grup sau în afara grupului, dacă au fost cesionate cu sau fără preţ etc. În orice caz, dacă sunt respectate regulile preţurilor de transfer, atunci procesul este legal. Altfel, Fiscul poate să reconsidere tranzacţiile şi să ajusteze profitul, preţurile etc".

Trebuie menţionat că băncile, asemeni oricărei companii, plătesc impozit pe profit, care este constituit din dobânzi şi comisioane.

În acest context, domnul Schwartz ne-a declarat: "În ceea ce priveşte plata unor dobânzi din România către alte ţări, ţara noastră are drept de impunere pentru respectivele dobânzi. Există, însă, ţări cu care România a semnat convenţii pentru evitarea dublei impuneri, Olanda fiind unul dintre aceste state (n.r. foarte multe credite au fost cesionate unor entităţi din Olanda). Situaţia este foarte complexă şi poate diferi de la caz la caz. De asemenea, există şi Directiva Europeană în domeniu, care are inclusiv prevederi de neimpunere a dobânzilor în interiorul UE. Depinde de caz şi de condiţiile prevăzute de acesta".

Referitor la creditele externalizate de către bănci, avocatul Gheorghe Piperea a scris, recent, pe pagina sa de Facebook: "SRL-urile care au «cumpărat» aceste credite au încasat dobânzi şi alte costuri de la debitori, deşi legile României şi regulamentele BNR interzic oricărui particular care nu este bancă să practice împrumuturi cu titlu de profesiune şi să încaseze dobânzi. (...)

Aceste dobânzi, chiar şi cele încasate de băncile din România în calitate de mandatari ai unor SRL-uri (??!), nu sunt decât camătă! Ca să nu mai vorbim de consecinţele pe plan fiscal (în România, prin aceste cesiuni de contracte, s-au creat cheltuieli, profitul fiind externalizat, de unde o lipsire a Statului român de taxele şi impozitele aferente acestei «optimizări fiscale») şi chiar pe planul penal al spălării de bani".

Avocatul menţionează că este cu atât mai "neplăcută" situaţia când creditele sunt cesionate unor SPV-uri, "care nu sunt bănci, ci SRL-uri", în condiţiile în care creditele, atât în România, cât şi în alte ţări, sunt acordate de instituţii supravegheate de o autoritate bancară, iar SLR-urile nu sunt supravegheate de nimeni.

Nicolae Cinteză ne-a spus că există limitări referitoare la ce fel de societate poate fi cea care cumpără o astfel de creanţă doar în cazul creditelor ipotecare, acestea neputând fi vândute decât unei entităţi care are ca obiect de activitate creditarea.

În perioada 2010-2015, au fost cesionate de instituţiile de credit atât credite performante, cât şi împrumuturi neperformante în valoare totală de 27,7 miliarde lei, după cum ne-au spus reprezentanţii BNR.

Operaţiunea de cesionare a creditelor este reglementată atât prin OUG 50-2010, cât şi prin Legea 190/1999 pentru contractele ipotecare şi prin Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare.

• Repatrierea creditelor - un nou fenomen sesizat de clienţi

Mai mulţi debitori care au credite la diferite bănci din ţara noastră ne-au transmis, zilele trecute, sesizări în cadrul cărora subliniază că le-au fost cesionate creditele performante la doar câteva săptămâni sau la câteva luni de la încheierea contractului de împrumut. Mulţi dintre consumatori nu au fost notificaţi, ei aflând întâmplător, în momentul în care au mers la bancă, mult mai târziu după ce împrumuturile au fost externalizate.

Clienţii OTP Bank se confruntă, de ceva vreme, cu un nou fenomen - sunt notificaţi că împrumuturile le-au fost repatriate.

Reprezentanţii băncii au confirmat acest fenomen şi ne-au spus că repatrierea creditelor se face în vederea aplicării ofertei lansate recent, de conversie a creditelor contractate în franci elveţieni (CHF).

În cadrul notificării pe care debitorii o primesc de la bancă se arată că cesiunea creditelor de la entitatea olandeză către care fuseseră externalizate iniţial în favoarea OTP Bank România nu implică modificarea în niciun fel a modului în care debitorul efectuează rambursarea împrumutului, toate prevederile de credit "rămânând cele în vigoare".

Până aseară, la ora închiderii ediţiei, OTP Bank nu ne-a furnizat mai multe detalii referitoare la procedura de repatriere a împrumuturilor.

La finalul anului trecut, banca a lansat un program de conversie a creditelor în CHF, cu discount la sold de 17% până la 25%.

Avocatul Alexandra Burada a atras atenţia că oferta ar conţine clauze abuzive, făcând referire la o prevedere din contractul care ar trebui să fie încheiat între bancă şi clienţi şi care subliniază, printre altele, că, în cazul în care o iniţiativă legislativă de conversie va fi aprobată ulterior semnării acestuia, atunci respectivul contract va fi reziliat unilateral de către instituţia financiară.

Verificarea ofertei OTP Bank de conversie a creditelor contractate în franci elveţieni (CHF) este de competenţa Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), după cum reiese dintr-un răspuns pe care Banca Naţională a României (BNR) l-a transmis lui Cristian Dan, administratorul Grupului Clienţilor împrumutaţi în CHF.

Cristian Dan i-a solicitat Guvernatorului BNR Mugur Isărescu să analizeze oferta lansată.

Bogdan Pandelică, preşedintele ANPC, a răspuns unei întrebări adresate pe această temă de ziarul BURSA, după cum urmează: "Am dat oferta OTP Bank spre analiză şi vom reveni cu un punct de vedere legat de aceasta".

Reprezentanţii OTP Bank au anunţat, în decembrie: "Prin intermediul programului (n.r. lansat de bancă), OTP asigură un management financiar imediat şi echilibrat al datoriei, pentru fiecare client. Soluţiile sunt personalizate, în conformitate cu specificaţiile creditului, anul de acordare, rata iniţială a dobânzii şi destinaţia împrumutului".

Laszlo Diosi, CEO OTP Bank România, a declarat că acest program reprezintă una dintre cele mai competitive soluţii de pe piaţă pentru criza creditelor în CHF.