BNR menţine dobânda cheie la 7% pe an

F.D.
Bănci-Asigurări / 5 octombrie 2023

BNR menţine dobânda cheie la 7% pe an

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, a hotărât joi menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, conform unui comunicat de presă al băncii.

"Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 5 octombrie 2023, a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an; menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an; menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit", anunţă BNR.

Potrivit sursei citate, rata anuală a inflaţiei a continuat să scadă pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III în linie cu previziunile, coborând de la 10,25% în iunie, la 9,43% în august, pe fondul decelerării creşterii preţurilor alimentelor şi al continuării descreşterii dinamicii preţurilor energiei, contrabalansate doar parţial ca impact de scumpirea combustibililor şi medicamentelor.

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului III, coborând uşor sub nivelul prognozat, la 12% în august, de la 13,5% în iunie. Evoluţia este atribuibilă în principal efectelor de bază dezinflaţioniste, descreşterii cotaţiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, şi măsurii de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază. Ea reflectă însă şi o temperare a influenţelor de sens opus decurgând din transferarea treptată asupra preţurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, îndeosebi a celor salariale, în condiţiile rezilienţei cererii pe anumite segmente, precum şi din evoluţia preţurilor de import.

Reprezentanţii BNR afirmă că rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) s-a situat la 9,3% în luna august, nivel similar celui consemnat în iunie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC s-au redus în august la 13,2% şi la 11,8%, de la 14,2%, respectiv 12,5%, în iunie, rămânând inferioare celor prevalente în regiune şi în ţările baltice.

Activitatea economică şi-a accelerat creşterea în trimestrul II 2023 la 0,9%, de la 0,5% în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), depăşind previziunile, evoluţie ce face probabilă întreruperea trendului de restrângere a excedentului de cerere agregată în acest interval, relatează sursa citată.

Faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, avansul PIB a continuat însă să se reducă peste aşteptări în trimestrul II, la 1,1%, de la 2,4% în primele trei luni ale anului. Descreşterea a fost determinată de această dată de consumul gospodăriilor populaţiei, în timp ce formarea brută de capital fix şi-a reaccelerat uşor creşterea anuală de două cifre, iar exportul net şi-a mărit impactul expansionist, în condiţiile măririi ecartului pozitiv dintre dinamica volumului exporturilor de bunuri şi servicii şi cea a volumului importurilor. Pe acest fond, deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent au continuat să scadă considerabil în trimestrul II în raport cu perioada similară din 2022.

Cele mai recente date şi analize indică o creştere mai modestă a economiei în trimestrul III comparativ cu previziunile precedente şi în decelerare faţă de trimestrul anterior, implicând totuşi o relativă redresare a avansului în termeni anuali al PIB, sub influenţa unui efect de bază.

Astfel, în prima lună a trimestrului III, vânzările cu amă­nuntul şi cele auto-moto, precum şi serviciile prestate populaţiei au consemnat noi scăderi de dinamică anuală, iar producţia industrială şi-a amplificat uşor contracţia în termeni anuali, în timp ce volumul lucrărilor de construcţii şi-a reaccelerat ritmul alert de creştere în raport cu perioada similară a anului anterior. Totodată, variaţia nominală anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a continuat să-şi mărească ecartul pozitiv faţă de cea a importurilor, în condiţiile în care aceasta din urmă a intrat în teritoriul negativ, astfel încât deficitul comercial şi-a accentuat considerabil declinul în termeni anuali în luna iulie. Deficitul de cont curent şi-a temperat însă semnificativ descreşterea faţă de perioada similară a anului precedent, în principal ca urmare a înrăutăţirii soldului balanţei veniturilor primare.

Pe piaţa muncii, datele recente arată o încetinire a creşterii lunare a efectivului salariaţilor din economie în iunie-iulie şi menţinerea relativ stabilă a ratei şomajului BIM în iunie-august, alături de descreşterea uşoară în prima lună din trimestrul III a dinamicii anuale a costului unitar cu forţa de muncă din industrie, dar de la nivelul deosebit de înalt atins pe ansamblul trimestrului II. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au redus vizibil în august-septembrie, însă de la valori apropiate de maxime istorice, în timp ce deficitul de forţă de muncă raportat de companii s-a mărit în trimestrul III, pe seama evoluţiilor din industrie şi servicii.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au stopat mişcarea lent descendentă la mijlocul lunii august, în timp ce randamentele titlurilor de stat şi-au prelungit ascensiunea - în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune - pe fondul aşteptărilor investitorilor privind menţinerea de către Fed a ratelor dobânzilor la niveluri mai ridicate pentru o perioadă mai îndelungată de timp.

În comunicatul băncii se mai menţionează că: "În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro a urcat relativ abrupt în prima parte a lunii septembrie - similar ratelor de schimb ale monedelor din regiune -, iar apoi a tins să se stabilizeze pe noul palier. În acelaşi timp, moneda naţională a consemnat o depreciere notabilă faţă de dolarul SUA, în contextul trendului de întărire a acestuia pe pieţele financiare internaţionale.

Creşterea anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să decelereze în primele două luni din trimestrul III, dar mai temperat, ajungând la 5,5% în august, de la 6,4% în iunie, în condiţiile în care ritmul componentei în lei a scăzut marginal, iar descreşterea relativ alertă a dinamicii creditului în valută a fost atenuată ca impact de efectul statistic al evoluţiei cursului de schimb leu/euro. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a mai mărit uşor, la 68,2% în august, de la 67,9% în iunie."

Opinia Cititorului ( 9 )

  1. o hotie la inflatie de 10%. dobanda e negativa cu buna stiinta ca sa fure economiile populatiei(guvernul si bnr)

    1. Cand am scris asa ceva pe un forum de pe Redit..m au injurat panselutele ...m au facut in ultimul hal, analfabet economic, etc. Toate ptr ca am sugerat ca dobanda de referinta este prea mica .

      Plangeau de mila sectorului imobiliar ...facandu-ma sarac, invidios ca nu am si eu un apartment luat. 

      Nah poftim economie...imediat se fac 2 ani cu inflatie >10%. 

      cand comenturi crerine anunta cu 2 ani si cv in spate ca e boom inflatie…

      nimeni nu credea si il “injura”… 

      nu poti sa ai dupa perrol negativ tot desinflatie - deflatie innpiata! 

      auruk a fost in tavan in pret petrol pe urma in pret gaze si kwh… ca sa se defleze acum si sa infleze costul de trai! 

      balonul BTC in pret kwho ra fost spart in unele piete; in pret aur (cantitate aur ) e si ala de mult spart! 

      Au dat speculatorii financiar de pamant cu cetatenii; au maturat cu ei pe jos de nu au stiut ce s-a intamplat! 

      Acum avem rent bubble in fata urmad dupa de hn alt rent crash! e crack up boom si alt crash dupa inceperea altui ciclu de somaj si busire npluri! 

      Multe “preturi” nu mai reflecta “pretul” … e o debandada si mascarada totala in piata… 

      asa numar de cersetori si boschetari pe MP nu am vazut… ci doar auzite de pe vremea bunicii prin 90 si alta tura prin 30-40 si cv… 

      s c c r e r 

      Ce, ma, nu ai vazut asa de multi cersetori?

      In anii 2009-2010 erau mult mai multi, iar in ani 90, nici nu vrei sa stii cati erau. 

      Asteapta 2024-2025 si o sa vezi mult mai multi decat acum, precum si anunturi de vanzare/inchiriere pe geamurile cladirilor goale.

    nu e vina BNR, cat oamenii isi tin datoriile in lei care ofera dobanda real negativa de 3% guvernul si bnr ul speculeaza, ce s ar intampla daca s ar destepta romanii si nu si mai tin economiile in lei? ghici ciuperca ce e?

    1. Corect, ar fi bine sa i tina in euro cu dobanda de 2,% si cursul euro neschimbat de 2ani. De ce sa castige 7% in lei, cand pot castiga 2%i euro si euro sta la aceesi valoare

      Sau puteati lua aur. Oameni va faceati. Este la pretul de acum 2ani

      aur este ieftin in raport cu inflatia industriala! - nu o sa mai tina mult si tre sa sara de 300 lei!

      s c c r e t 

      Aurul o sa scada.

      Asta in termeni simpli, dar tu poti spune crash aur in viitor si bubble aur in spate.

      Sau gasesti tu un raport aur/imobiliare (vor scadea si ele) si spui ca aurul chiar a crescut 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
fngcimm.ro
danescu.ro
raobooks.com
boromir.ro
Mozart
Schlumberger
chocoland.ro
arsc.ro
domeniileostrov.ro
leonidas-universitate.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

20 Dec. 2024
Euro (EUR)Euro4.9764
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7908
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3538
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9910
Gram de aur (XAU)Gram de aur401.4137

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

erfi.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
petreceriperfecte.ro
novaplus.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb
PrevNext
LuMaMiJoViSaDu
      1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031