English
Impunerea de restricţii asupra dobânzilor la credite reprezintă o problemă complexă, ţările din UE având abordări opuse în această privinţă, subliniază Banca Naţională a României (BNR) într-un "Documentar" pe subiect, trimis Redacţiei.
Documentul Băncii Centrale vine în contextul în care, marţi, senatorii din comisiile economică, juridică şi de buget au votat plafonarea dobânzii anuale efective la un maxim de 2,5 ori mai mare decât rata dobânzii de referinţă pentru creditele ipotecare şi la 18% pentru cele de consum. Proiectul de lege, iniţiat de senatorul PNL Daniel Cătălin Zamfir, urmează să fie votat în Camera Deputaţilor, care este for decizional.
Printre altele, Banca Naţională a României a transmis: "Unele ţări utilizează anumite forme de restricţii asupra creditelor, altele justifică absenţa acestora prin faptul că ele reduc accesul la credite şi sunt de natură să provoace distorsiuni grave în economie. În ţările care aplică restricţii, un instrument utilizat adesea este reprezentat de legislaţia împotriva camătei. Ţările care au plafoane, în marea lor majoritate, au optat pentru cele relative. Cele mai multe dintre acestea stabilesc plafoane bazate pe referinţe endogene (rate medii ale dobânzilor pieţei).
Foarte puţine ţări folosesc plafoane ce se construiesc plecând de la referinţe exogene (de exemplu, rata de referinţă a băncii centrale), datorită faptului că este dificil să se stabilească nivelul lor optim. Există ţări ce au o rată unică de dobândă, dar cele mai multe optează pentru stabilirea de rate multiple pentru diferite tipuri de credit, sume împrumutate şi scadenţe".
BNR mai arată:
"- unele state membre au introdus plafoane stricte de rate ale dobânzii, întrucât creditele cu preţuri înalte pot agrava situaţia financiară a consumatorilor şi reflectă proasta funcţionare a pieţelor, în special pentru credite de valoare mică;
- în multe din statele membre care au reglementat domeniul, acestea au abordat în general categorii specifice de împrumuturi şi măsurile respective s-au întemeiat pe studii de impact care au ţinut cont de situaţiile din pieţele respective;
- alte ţări justifică absenţa unor asemenea reglementări, în special prin aceea că plafoanele vor reduce accesul la credit, mai ales pentru persoanele cu mijloace financiare modeste;
- În plus, trebuie precizat că şi în situaţia în care reglementează preţul creditului, statele membre UE se diferenţiează în legătură cu gradul şi modul în care realizează aceasta".
Plafoanele ce depind de o referinţă exogenă prezintă dezavantajul că este foarte dificil de stabilit nivelul lor corect, astfel încât să nu se producă perturbaţii importante pe pieţe, consideră specialiştii din Banca Centrală, evidenţiind: "Unele ţări au plafoane numai în mod excepţional: de exemplu, în Spania, plafoanele se aplică numai pentru creditul în descoperit de cont şi anumite împrumuturi pentru locuinţe cu caracter social; în Irlanda numai pentru uniuni de credit şi «moneylenders» (n.r. creditori); în Grecia pentru non-bănci; în Olanda sunt excluse creditele ipotecare etc.
Se declară adesea în spaţiul public autohton că toate ţările Uniunii Europene, cu excepţia României, aplică plafoane de credit. Studiul IIF/ZEW din 2009 a identificat 14 ţări care aplicau plafoane asupra dobânzilor contractuale de stipulat în contracte de credit tipice. Alte 13 ţări nu aveau astfel de plafoane".
Documentul BNR prezintă situaţia plafoanelor aplicate asupra ratelor dobânzii contractuale remuneratorii (restricţii directe) în Germania, Spania, Marea Britanie, Franţa, Slovacia, Slovenia.
Daniel Zamfir a spus, marţi, după votul din şedinţa comisiilor reunite: "Plafonarea dobânzilor este o practică europeană. Sunt foarte multe ţări din Europa care practică o limitare a dobânzilor şi am decis ca şi noi să intrăm în rândul lor. Măsura va fi valabilă şi pentru bănci şi pentru IFN, doar pentru contractele noi. Am decis să plafonăm DAE, pentru că, de cele mai multe ori, chiar dacă am fi plafonat dobânda remuneratorie sau pe cea penalizatoare, ar fi existat diverse mecanisme de introducere a comisioanelor şi alte costuri care să fi ridicat DAE. Pe noi ne interesează ca cetăţenii români să ştie foarte clar, de la început, cât va plăti în total, ca dobândă".
Reprezentanţii băncilor prezenţi la şedinţa comună a celor trei comisii nu au fost de acord cu plafonarea dobânzilor.
Legat de acest subiect, avocatul Gheorghe Piperea a scris, luni, pe Facebook, citând un raport european din 2010: "Statisticile arată că în ţări precum Franţa şi Germania, unde există plafonări ale dobânzilor anuale, lipseşte categoria creditelor de tip sub-prime (credite cu costuri ridicate adresate unor categorii de persoane cu venituri scăzute, fără un istoric de creditare sau cu un istoric nefavorabil). De asemenea, statisticile arată că efectele sunt mai vizibile în perioadele de criză economică şi financiară. Astfel, în anul 2008, numărul de credite neperformante înregistrate a fost mai mare în statele în care nu erau reglementate plafoane ale dobânzii legale. (...) Media dobânzilor la nivelul Uniunii Europene era, în 2010, când se resimţeau din plin şi dureros efectele crizei economice cauzate de bănci prin practicarea creditelor sub-prime (acolo unde mediul economic şi legislativ le permitea asta), de 3,45%, respectiv 5,17% şi 5,07%, în funcţie de perioada creditului.
În România, în aceeaşi perioadă, se plăteau dobânzi medii de 6,65%, 11,60% şi 12,97%, dublu (sau chiar triplu faţă de media europeană). Dobânzile cele mai mari sunt cele la creditele pe termen scurt, fără garanţii şi cu valori de sub 20.000 euro, adresate persoanelor aflate în situaţia cea mai vulnerabilă (sub-prime). Dobânzile cele mai mici sunt la creditele ipotecare. Cele medii sunt la creditele imobiliare mai mari de 20.000 de euro".
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Citatul 1 de la Bnr spune ca e bine !!!
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2018, 02:57)
Bravo Zamfir !
Mai putini bani care pleaca spre Cipru sau alt offshore.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2018, 07:31)
Bravo si Profesor Piperea, mai putini bani care pleaca ca taxe de la el la ANAF. Evaziune, evazionist, evazionare?
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2018, 10:43)
Minciuni securiste.
ANAF-ul a revenit asupra listei, Piperea nu datora bani ANAF-ului. În cazul altor nume de pe lista ANAF-ul datora bani așa-zișilor răi platnici.
Propaganda securistă minte, manipulează și prostește.
1.3. Initiativa gandita de un inginer constructor (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2018, 13:24)
Sa presupunem ca cineva isi doreste sa ia un credit de 1.000 lei pentru 6 luni, pentru a-si plati impozitele si ceva restante la cheltuieli din timpul iernii. La o dobanda de 18%/an in 6 luni ar trebui sa platesca 90 de lei, sau daca merge pe rate egale, dobanda va fi undeva la 50 de lei. Oare cine se va mai complica sa intocmeasca dosare de credite pentru 50 de lei? Ramane sa le si oblige pe banci sa acorde astfel de credite.
1.4. Respectul (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2018, 13:50)
Cuvantul dat.
De obicei cand obligi un angajat sa faca ceva el face taman invers.
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2018, 16:29)
Astfel de credite nu-și au rostul.
Consumatorul își va plăti facturile cu banii lui, la care se adaugă penalități de 4,5 lei și viața merge înainte.
1.6. Bancile sunt comode (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2018, 17:34)
In cel mai rau caz inventive.
Ele crediteaza Statul nu se incurca cu pf, firma. Bancile roaga Statul sa le garanteze afacerea pe pf cu Prima Casa.
De ce mai au punct de lucru in tara nu pot sa inteleg. Stai o zi si urmareste usa unei banci din 1-15 a luni si o sa vezi ca nu prea iese caldura din sediu.
2. Corect
(mesaj trimis de gerula în data de 22.02.2018, 06:43)
Un lucru bun, intrăm și noi in randul tarilor civilizate. Cei care nu pot platii dobinda in mod normal nici nu trebuie sa ia credite. În plus băncile vor fi obligate sa restringa împrumuturile acordate populației și să crească cele acordate firmelor ceea ce este bine. Nu este bine că nu se aplica retroactiv.
2.1. O chichita legislativa ! (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2018, 08:07)
Hotul neprins negustor cinstit !
3. fără titlu
(mesaj trimis de relu matriteru în data de 22.02.2018, 06:58)
Domne da de ce nu interzice creditul cu totul? De ce vrea romanul sa-si cumpere ceva fara sa aiba banii? De ce sa-ti iei Volvo daca n-ai bani? De ce sa-ti iei apartament de 4 camere cand poti sa stai cu parintii in 2 si ai somnul linistit? Nu toti au bani nu toti trebuie sa avem bani. Asteapta o mostenire vinde casa bunicilor, joaca la loto apuca-te de IT sau fa ceva care sa-ti aduca niste sute de mii si gata. Te bate nevasta la cap ca toti colegii ei de serviciu merg in Maldive, schimb-o. Sau sa-si schmbe serviciul si colegii cu unii care merg la Eforie. Sud. Nu dobanzile creeaza dramele ci dorinta omului de a trai in lux fara sa aiba resursele. Ca sa primeasca like-uri pe FB si sa moara vecinii de invidie.
3.1. Hahahaha (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2018, 08:16)
E acelasi spirit care indeamna bancile sa imprumute statul/statele cand ele nu au bani. Ani post criza au demonstrat asta. Ajutoare de stat, bail-in, bail-out, Bce tipareste euro da la banci, bancile dau statului, noi platim. Un scenariu SF !
Lacomia si prostia se platesc, spune o vorba din batrani. Cu mici excepti cum este Caiaxa Bank?
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2018, 07:06)
Banca NAȚIONALA? A cui? Fugi de aici!
Banca CAMATARILOR Străini.Nu-l vedeti pe turnatorule manole călare pe gâtul românilor?El iii mana in lupta.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2018, 07:33)
Te cam deranjeaza strainii, patrrrriHOTULE? SPECULANTULE PATRRRIHOT!
4.2. Banca Nationala a celor care detin terenul in Ro (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2018, 08:23)
Cand o sa aflam ca 50+1% din teren nu e al romanilor ci al multinationalelor intelegem cum se invarteste roata. Angajatori sunt straini, Top 100 firme sunt straine. ==> E normal !
4.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de Pt 4 1 în data de 22.02.2018, 10:11)
Mai groh, hot mai mare ca tine nu e decât manole .Nu ai argumente excrocule , hai sa fie si la noi ca la Merkel si la Paris .Sa mori tu de ciuda !Ce zici e hoata Merkel?
Cine e speculat?Tu !!!
Ti-as spune ceva de dulce dar e post ,servi-o-ai!
4.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de Răspuns pr 4.1 în data de 22.02.2018, 10:52)
Împotriva străinilor?
Care străini mai?A scursorilor care au venit sa fure aici?I-au ajutat cu succes scursorile noastre.Astia care se ploconesc la alcoolicul de JCJuncker care a fost "preacinstit hot luxemburghez" ajutatcu sri-ul lor.
Adică sunt străini doar de bun simt si cinste.
4.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2018, 13:52)
Juncker a fost bancher?
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2018, 08:50)
BNR s-a obijnuit sa vada sinucideri?Rusine BNR!Sa dispara creditul cu buletinul sau asemanator.Sa fie credite in limite rezonabile.
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2018, 09:21)
BNR nu este a noastra este a hotilor se vede clar din articol ca este de parte mafiotilor
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2018, 10:33)
Zamfir isi merita leafa parlamentara, in sfarsit un om care legifereaza pentru binele cetatenilor. in opozitie, colegii lui de partid, Orban si Citu, sunt anti-oameni si pro bancile camatare. rusine Orban si Citu!
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2018, 11:06)
Visezi cu ochii deschisi!
7. țepe securiste
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2018, 10:51)
Propaganda securistă susține IFN-urile țepare pe bază de comision.
In Slovenia, ceilings apply to the nonbanking sector only, since it was
judged that banks faced sufficient competition to keep rates in check. An interest rate cap of twice the
average APR charged by banks and savings institutions applies to consumer credit. The caps are based on
the term and the amount of the credit. Specific interest rate restrictions also apply to housing loans and
caps for ecological credits (iff/ZEW 2010). In Estonia, the central bank set a unique ceiling on loans of
three times the market average (iff/ZEW 2010).
In 2005, Poland introduced a maximum interest rate on consumer loans capped at four times the
central bank Lombard rate. The ceiling is set on the borrowing rate, not the rate representing the total cost
of the credit. Fees and additional charges related to the credit contract are separately regulated and cannot
exceed 5 percent of the amount of the credit (iff/ZEW 2010). In 2008, the Slovak Republic set its interest
rate cap at twice the average APR for the type of consumer credit extended. It cannot be four times higher
than the value of the weighted average APR cost and the average interest rates for all types of consumer credits
8. Vise desarte
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2018, 11:05)
Visati,visati,visati!
8.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2018, 11:07)
Ți se pare.
Este doar coșmarul țeparilor.