BNR ţinteşte inflaţia doar în anumite condiţii

• Guvernatorul Mugur Isărescu precizează că există fluctuaţii, abateri, modificări care ar putea explica neatingerea ţintei de inflaţie

Banca Naţională şi-a definit clauzele care o exonerează în cazul în care nu îşi va atinge ţinta de inflaţie de 7,5% (definită cu o abatere de un punct procentual), preconizată pentru sfîrşitul anului.

Astfel, Banca Centrală nu îşi va asuma răspunderea pentru depăşirea ţintei propuse în cazul unor abateri majore ale preţurilor administrate de la programul de corecţie anunţat de Guvern şi creşterea substanţială şi neaşteptată a preţurilor externe ale materiilor prime, preţurilor surselor de energie şi ale altor materii prime.

Alte clauze pe care guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, le-a definit ca exonerante sînt: producerea unor calamităţi naturale sau a altor evenimente extraordinare cu impact inflaţionist, sau fluctuaţiile ample ale cursului de schimb datorate unor cauze aflate în afara fundamentelor economice, alături de modificarea imprevizibilă a condiţiilor pieţei produselor agricole cu impact asupra produselor alimentare şi abaterea de la program a implementării politicii fiscale. Întrebarea naturală care poate fi pusă este ce înseamnă termeni precum "abateri majore", "creşteri substanţiale neaşteptate", "fluctuaţii ample", "modificări imprevizibile". Chiar şi aşa, date fiind toate aceste clauze de salvgardare, care mai este pînă la urmă responsabilitatea Băncii Centrale în cazul depăşirii ţintei de inflaţie?

Ţinta de inflaţie pe care şi-a propus-o BNR pentru anul viitor şi pe care a făcut-o publică este în prezent de 5%. Aceasta ar putea fi modificată în cazul unor creşteri neaşteptate ale preţurilor internaţionale pentru energie, a declarat şeful BNR, la finele săptămînii trecute în cadrul conferinţei EU-COFILE, organizată de Alpha Bank, ARB şi BNR.

• Băncile comerciale au găsite portiţe să continue creditarea în valută, accentuînd problemele BNR

Banca Naţională are la dispoziţie două pîrghii prin care să acţioneze asupra inflaţiei - cursul valutar şi dobînzile, la care se adaugă realizarea unui excedent bugetar.

Canalul de transmisie a efectului dobînzilor în economie este deficitar, după cum afirmă guvernatorul BNR, pentru că intermedierea financiară în lei este redusă (7% - 8% din PIB), iar BNR are poziţie de debitor faţă de băncile comerciale.

Problemele pe care le întîmpină Banca Centrală sînt liberalizarea fluxurilor de capital străin, presiunea venită din partea unui deficit de cont curent ridicat şi existenţa unui grad ridicat de euro-izare.

Nerespectarea calendarului de ajustare a preţurilor adminis-trate poate conduce la neatingerea ţintei de inflaţie, apreciază Mugur Isărescu, pentru că acestea au şi ponderi importante în coşul de consum. Găsirea de portiţe de către băncile comerciale şi continuarea creditării în valută accentuează problema, susţine Guvernatorul BNR. Problema fluxurilor de capital se poate rezolva prin majorarea dobînzilor FED şi Băncii Centrale Europene.

Ţinta de anul acesta a fost ajutată într-o anumită măsură şi de intrările de capital străin pe piaţa noastră care au contribuit la aprecierea monedei naţionale în raport cu cea europeană.

Totuşi, aprecierea cursului poate contribui numai într-o măsură limitată la procesul de dezinflaţie, pentru că de la un punct aprecierea monedei naţionale poate cauza probleme prin scumpirea exporturilor.

În plus, trendurile de apreciere pe termen scurt sînt urmate, de multe ori, de trenduri de depreciere care cresc inflaţia.

Inundaţiile nu au contribuit major la depăşirea ţintei de inflaţie pentru că nu au condus la o majorare a preţurilor alimentelor, ci mai cu seamă la o scădere sub aşteptări a preţurilor acestor produse pe perioada verii, a declarat Mugur Isăres-cu.

• BNR intervine pe piaţa valutară ca să-şi sporească rezervele, nu pentru o anumită ţintă de curs

În contextul actual, atingerea ţintei de inflaţie poate fi dificilă pentru că aşa cum este ea definită exclude ţintirea altui obiectiv (cursul de schimb sau masa monetară), iar economia noas-tră de dimensiuni mici, dar des-chisă, în care se practică un curs de schimb flexibil permite intervenţii valutare. Şeful BNR a declarat că totuşi cele două nu se exclud pentru că ţinta principală poate avea ţinte subordonate pe care BNR să le urmărească în atingerea scopului principal.

Banca Centrală a fost de nenumărate ori criticată pentru intervenţiile sale pe piaţa valutară interbancară. Mugur Isărescu a declarat, însă, că Banca Centrală intervine pe piaţa valutară pentru că are nevoie să îşi crească rezerva valutară pentru perioade viitoare în care guvernul are nevoie de valută şi nu pentru că are o anumită ţintă de curs. De altfel, Banca Centrală a Marii Britanii a încetat să mai intervină pe piaţa valutară la şapte ani de la trecerea la ţintirea inflaţiei, iar cea a Poloniei după circa trei.