Boeing MAX, povestea unei catastrofe tehnice, morale şi de supraveghere

Prăbuşirea unui Boeing 737 MAX al companiei Lion Air din Indonezia în octombrie 2018 nu a fost suficientă pentru declanşarea unei anchete, care ar fi putut însemna salvarea vieţii pasagerilor dintr-un aparat similar al companiei Ethiopian Airlines în martie 2019.

"Nimeni nu s-a aşteptat ca povestea avionului Boeing 737 MAX să fie asociată catastrofei", se arată în raportul publicat recent de Comitetul pentru transport şi infrastructură al Camerei Reprezentanţilor din SUA după investigaţii care au durat un an şi jumătate.

În raport se subliniază că prăbuşirea aeronavei deţinute de Ethiopian Airlines a avut loc la "numai doi ani şi două zile de la certificarea pentru zbor a avionului de către Federal Aviation Administration (FAA)", iar "erori de proiectare, ipoteze eronate despre reacţiile piloţilor şi deficienţele de management, atât la nivelul companiei cât şi la nivelul FAA au jucat roluri cruciale şi de cauzalitate în lanţul erorilor care a condus la cele după prăbuşiri".

Acuzaţiile la adresa conducerii companiei Boeing, care ocupă un loc deosebit în cadrul industriei de apărare a Statele Unite, sunt deosebit de dure.

Pe fondul competiţiei dure cu rivalul Airbus, Boeing a accelerat procesul de certificare pentru noua variantă a familiei 737, care avea motoare mai eficiente, dar şi semnificativ mai mari, ceea ce a determinat schimbarea locului de amplasare sub aripă, cu efecte grave asupra stabilităţii în zbor.

Pentru compensare a fost introdus un sistem electronic, MCAS (Maneuvering Characteristics Augmentation System), care avea rolul de a îndrepta poziţia fuzelajului pe baza informaţiilor primite de la senzori.

Senzorii au funcţionat eronat în cazul celor două prăbuşiri şi au forţat accelerarea pentru aparatele aflate pe o traiectorie de coborîre.

Aceste erori de proiectare au fost ascunse de Boeing atât faţă de piloţi cât şi faţă de instituţia de reglementare şi certificare. În cazul piloţilor a fost vorba despre eliminarea unor cheltuieli suplimentare legate de orele petrecute în simulatoare. Ascunderea faţă de FAA a fost determinată cursa contra-cronometru pentru obţinerea certificării de zbor.

În presă au apărut informaţii conform cărora piloţilor li s-a ascuns chiar existenţa sistemului MCAS. În aceste condiţii, piloţii celor două zboruri condamnate nu au ştiu ce se întâmplă cu aeronavele lor. În raport se arată că "piloţii de la Ethiopian Airlines şi Lion Air au luptat să îndrepte avioanele, dar manevrele lor au fost zădărnicite de fiecare dată de sistemul automat".

"Cele două prăbuşiri au reprezentat culmea teribilă a unei serii de ipoteze tehnice eronate din partea inginerilor Boeing, lipsa transparenţei din partea conducerii companiei şi supravegherea complet insuficientă din partea FAA", se mai arată în raport, unde se accentuează faptul că "supravegherea deficitară este rezultatul nociv al capturării instituţiei de reglementare".

În raportul de 245 de pagini sunt prezentate detalii despre încercările companiei de a reduce timpul de testare şi timpul de antrenament al piloţilor şi se subliniază că Boeing a reuşit să convingă FAA să nu clasifice sistemul MCAS drept "critic din punct de vedere al siguranţei".

Mai mult, raportul detaliază şi faptul că un sistem de alertare referitor la stabilizarea avionului nu funcţiona pentru majoritatea aeronavelor de tip MAX, iar compania a ascuns deliberat acest lucru deşi continua să vândă aparatele.

Raportul scoate în evidenţă şi "cultura tăinuirii" de la Boeing, acuzată că a ascuns informaţii faţă de FAA, cum ar fi faptul că "unui pilot de test de la Boeing i-a luat mai mult de 10 secunde pentru a răspunde activării neprogramate a MCAS, condiţie caracterizată drept catastrofică de către pilot".

Pe lângă această "cultură a tăinuirii", raportul a evidenţiat şi faptul că "actuala structură de supraveghere a Boeing de către FAA a dus la crearea unor conflicte de interese care au subminat siguranţa publicului călător". Fenomenul este ilustrat cu mai multe cazuri în care angajaţi de la Boeing, care aveau autorizaţia să efectueze operaţiuni pentru FAA, nu au informat agenţia cu privire la potenţialele probleme de siguranţă sau de certificare.

Pentru cele 346 de victime ale zborurilor Lion Air 610 şi Ethiopian Airlines 302 compania Boeing a plătit despăgubiri.

Dar oare vor plăti ceva şi conducătorii companiei alături de cei ai instituţiei de reglementare FAA sau raportul comitetului Camerei Reprezentanţilor va reprezenta punctul final?