Bogdan Chiriţoiu, Consiliul Concurenţei: "Peste 60% din ajutoarele de stat merg către IMM-uri"

Sprijinirea companiilor din ţara noastră prin ajutoare de stat şi scheme de minimis trebuie să înceteze şi să se treacă la o nouă etapă în care să aibă prioritate relaţiile dezvoltate între antreprenori şi sistemul bancar, a afirmat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, ieri, în cadrul conferinţei "Concurenţa în actualul context economic - asigurarea funcţionării pieţelor", eveniment organizat de respectiva instituţie publică.

"Impactul nostru cel mai mare vine din zona ajutoarelor de stat, unde sunt alocate sume gigantice. Anul trecut aceste ajutoare au avut impact foarte mare în activitatea Consiliului Concurenţei. Cred că ar trebui ca sprijinul pentrru firme să fie alocat din alte surse. Într-adevăr avem multe fonduri pe instrumente noi, pe criza Covid, pe criza din Ucraina. Avem Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care este un instrument foarte bun, cu sume foarte mari, comparabile cu fondurile de coeziune, cu alocări inteligente care urmăresc anumite ţinte şi rezultate şi cu termene scurte de implementare. În ceea ce ne priveşte, Consiliul Concurenţei s-a străduit în 2022 să nu creeze întârzieri în absorbţia fondurilor europene şi am aprobat scheme de ajutor de stat în valoare totală de 30 miliarde euro. Dar ideea este de a ne muta dinspre granturi înspre instrumente financiare, pentru că este o cale mai sustenabilă pentru companii. Grantul îl dai o dată, dar relaţia dintre companie şi banca e mai sustenabilă. Anul acesta vom evalua două scheme de ajutor de stat, deoarece dorim să vedem ce a mers şi ce nu. Într-adevăr unele alocări cum sunt cele destinate marilor investiţii au ajuns în majoritatea lor la firme străine, dar peste 60% din ajutoarele de stat merg către IMM-uri", a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

El a afirmat că instituţia pe care o conduce se confruntă, în această perioadă de crize suprapuse, cu contestaţii la adresa funcţionării şi legitimităţii şi a precizat că acuzele referitoare la neintervenţia Consiliului Concurenţei în privinţa creşterii preţurilor cauzată de inflaţie nu intră în atribuţiile acestei instituţii.

"Uneori am senzaţia că se aşteaptă să rezolvăm noi problemele cauzate de inflaţie, dar acest lucru ţine de competenţa Guvernului şi a Băncii Naţionale a României. Noi putem doar să temperăm excesele care pot să apară din cauza unor oameni care cedează tentaţiei să arunce nişte creşteri de preţuri către consumatori. De aceea, în perioada actuală suntem mai prompţi şi am ales să acţionăm decât să avem dubii. Astfel că avem deschise investigaţii pe preţrurile la ouă, unt, zahăr şi ulei. Mai mult, avem un caz pe ciment pe care îl vom finaliza luna viitoare. Pe zona de asigurări am acţionat în mod repetat în ceea ce priveşte preţurile RCA, unde am aplicat amenzi de 30 milioane euro pentru companiile de asigurări şi pentru service-urile auto. Avem investigaţii pe comercializarea electrocasnicelor şi vom finaliza curând un caz privind comercializarea în ţara noastră a produselor Samsung, precum şi a produselor digitale. Dar dincolo de sancţiunile şi impactul bugetar, contează beneficiile aduse consumatorilor prin activitatea noastră. Estimăm că în urma activităţii Consiliului Concurenţei din anul 2022, beneficiul la adresa consumatorilor s-a ridicat la 100 milioane euro", a afirmat Bogdan Chiriţoiu.

Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu a arătat că Parlamentul a votat anul trecut 147 de legi care au fost avizate de Consiliul Concurenţei.

"Consiliul Concurenţei este o instituţie care a performat şi în perioada de criză, mai ales în pandemie când multe din lanţurile de aprovizionare au avut sincope care au generat activităţi speculative. După aceea, a urmat criza energetică şi o nouă creştere a preţurilor, dar Consiliul Concurenţei a avut rol determinant prin crearea platformei monitorului preţurilor. Acest instrument este cea mai bună măsură pentru a elimina specula şi creşterea nejustificată a preţurilor şi poate că el ar trebui multiplicat", a declarat Alina Gorghiu, care a precizat că Parlamentul se va asigura că Consiliul Concurenţei rămâne o instituţie independentă şi transparentă.

• Olivier Guersent, director general DG Competition: "Pieţele reglementate nu au nicio legătură cu concurenţa"

Prezent la dezbaterea desfăşurată la Bucureşti, Olivier Guersent, directorul general al DG Competition, a arătat că instituţii precum Consiliul Concurenţei sunt necesare în condiţiile în care competiţia devine din ce în ce mai acerbă.

"Economia de piaţă trebuie orientată prin reguli şi verificată că funcţionează conform acestora. Pieţele pot înregistra disfuncţionalităţi prin concentrări excesive care duc la abuzuri şi corupţie. Deoarece în Uniunea Europeană există piaţă unică cu 27 state şi interese diferite, chiar puncte de vedere diferite, dacă nu suntem atenţi statele pot distorsiona concurenţa şi piaţa liberă nu va mai exista. De aceea politicile de concurenţă suntfoarte importante în acest moment în UE. (...) Trebuie să rezistăm tentaţiei de a supune politicele concurenţiale intereselor de moment şi de a avea pieţe reglementate, deoarece acest lucru nu este reprezentativ pentru noi, nu are nicio legătură cu concurenţa care vizează o piaţă liberă", a spus Olivier Guersent.

La rândul său, senatorul social-democrat Radu Oprea a punctat că ajutoarele de stat au fost benefice în pandemie, deoarece au sprijinit păstrarea a sute de mii de locuri de muncă, şi a spus că, din punctul său de vedere, schemele respective trebuie folosite în continuare pentru sprijinirea zonelor cu potenţial mare de creştere economică.

• Theodor Stolojan: "Ce mă îngrijorează pe mine este această cultură a subvenţiilor, ajutoarelor de stat şi a măsurilor de protecţionism"

Fostul premier Theodor Stolojan a arătat că "nu e suficient să aloci bani pentru investiţii dacă nu ai şi sisteme eficiente de alocare a resurselor". "Gândiţi-vă la licitaţiile publice unde avem probleme în strâmbarea lor, adică alocare ineficientă de resurse în economie. Competiţia liberă e motorul integrării economice în UE. Dacă ai pieţe competitive nu ai nevoie de atâta reglementare, cum e la ANRE şi ASF. Discutăm despre provocări la nivel internaţional. La ora actuală e o nebunie totală. OPEC e cel mai fioros cartel existent în lume care dictează preţurile la ţiţei şi nu putem face nimic fără acest cartel care în plină criză a redus producţia de ţiţei pentru a menţine preţurile mari. (...) Există în această perioadă o fragmentare geoeconomică ce tinde să creeze noi blocuri economice în lume din care vom ieşi mai prost. (...) Ce mă îngrijorează pe mine este această cultură a subvenţiilor, ajutoarelor de stat, a măsurilor de protecţionism ce trebuie luate în conjunctura crizelor actuale, dar deja avem o cultură încurajată de fondurile europene. În România nu mai auzi decât «daţi-ne», «faceţi-ne», «ajutaţi-ne», ceea ce e înfiorător pentru o cultură a competitivităţii", a spus Theodor Stolojan.

Domnia sa a precizat că nu e de acord nici cu continuarea plafonării preţurilor şi nici cu presiunea pusă de politicieni, care nu cunosc atribuţiile instituţiei, asupra Consiliului Concurenţei cu privire la structuarea ratelor bancare.

Theodor Stolojan a mai spus că dacă ne uităm la creşterea economică, la perspectiva privind reducerea inflaţiei şi la rata mică a şomajului, ţara noastră stă bine din punct de vedere economic, însă lucrurile nu mai arată la fel de bine dacă luăm în considerare dezechilibrele majore înregistrate, adică deficitul bugetar, deficitul balanţei comerciale şi deficitul de cont curent, ultimele două "nejustificate de potenţialul de productivitate al României".

Florin Spătaru, ministrul Economiei a reiterat faptul că ţara noastră va juca un rol important în reconstrucţia Ucrainei şi de aceea este nevoie să retehnologizăm şi să sprijinim financiar industria grea din România, simultan cu investiţiile în noile tehnologii necesare decarbonizării întregului lanţ de producţie "prin măsuri de sprijin bine direcţionate care să ducă la crearea de plusvaloare".

"Propunerea Ministerului Economiei este să investism în sectoarele economice unde putem fi competitivi şi să susţinem realizarea în termen foarte scurit a unor proiecte de genul Hidrogen Valley, producţiei de oţel verde la Târgovişte şi Galaţi şi investiţiilor din industria automotive", a arătat Florin Spătaru.

• Mediul antreprenorial vrea simplificarea procedurilor pentru alocarea ajutoarelor de stat

Prezenţi la dezbaterea de ieri, reprezentanţii antreprenorilor au susţinut că este nevoie de simplificarea documentaţiei pe toate schemele de finanţare adresate mediului privat şi au arătat că firmele româneşti au primit mai puţine granturi în pandemie comparativ cu firmele corespondente din alte state ale Uniunii Europene.

Cristina Chiriac, preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin a spus: "Eu, în calitate de antreprenor, simt nevoia de simplicitate in procesul legislativ, în procesul politic şi în procesul administrativ. Cele 147 acte legislative avizate de Consiliul Concurenţei ajung in piaţă, unde peste 90% din companii sunt IMM-uri care nu au un buget substanţial pentru a îşi angaja un contabil sau un jurist. Ne dorim strategie sectorială, dar de la a avea strategii şi până la implementare este o marjă de timp destul de mare, care a dus la neimplementarea multor strategii anterioare. (...) De aceea, considerăm că este necesară simplificarea legislaţiei privind ajutoarele de stat, schemele de minimis şi pentru acordarea granturilor".

Ovidiu Gheorghe, membru în boardul Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România şi preşedintele Asociaţiei Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR) s-a referit strict la problemele concurenţiale din piaţă şi a amintit despre abuzurile supermarketurilor în relaţia cu furnizorii.

"Consiliul Concurenţei are posibilitatea de a controla practicile gri în amonte şi în aval, dar un rol activ în implementarea legislaţiei în vigoare îl vor avea asociaţiile deoarece companiile ştiu cum sunt abuzate. O altă problemă este că noi, asociaţiile, când facem o sesizare la Consiliul Concurenţei, trebuie să venim cu faptele dosarului, ceea ce ar însemna încălcarea legii concurenţei. De aceea trebuie să găsim o modalitate privind securizarea acestor informaţii", a spus Ovidiu Gheorghe, preşedintele ACDBR.

Reprezentanţii companiilor multinaţionale au afirmat că doresc un echilibru între cooperarea între actorii din piaţă şi legislaţia privind concurenţa. Ei susţin că respectiva cooperare poate fi necesară pentru asigurarea continuării activităţii în anumite sectoare şi au menţionat că protecţia consumatorului e importantă în timpul crizei, dar politica de concurenţă trebuie să nu ducă la abuzuri şi la intervenţii nejustificate în piaţă.