În timp ce prima pagină a presei din domeniul tehnologiei este ţinută de instrumentele noi şi impresionante de inteligenţă artificială generativă, companiile sunt mai interesate de modul de reducere a costurilor legate de dezvoltarea acesteia. Pentru a funcţiona, inteligenţa artificială (AI) are nevoie de un hardware costisitor, iar costurile de antrenare a acesteia cresc vertiginos. Acest lucru conduce la o altă provocare pentru companii: cum să monetizeze tehnologiile AI pentru a recupera aceste costuri, spune Bogdan Maioreanu, analist eToro.
Conform studiului AI Index Report 2024 al Universităţii Stanford, costurile de formare ale modelelor AI de ultimă generaţie au atins noi maxime. De exemplu, GPT-4 de la OpenAI a folosit pentru antrenare 78 de milioane de dolari în valoare estimată a computerelor, în timp ce Gemini Ultra de la Google a costat 191 de milioane de dolari. Pentru a antrena şi a rula cele mai mari modele de bază de AI, trebuie asamblate sute de mii de procesoare dedicate în ferme de servere cloud. Doar cei mai mari jucători din domeniu cum ar fi Google, Amazon, Microsoft, Meta, Apple şi Nvidia, au infrastructura cloud şi capacitatea de calcul necesare pentru a răspunde nevoilor de formare ale celor mai mari modele AI. Se pare că Meta dezvoltă un sistem de calcul AI de ultimă generaţie, care, cu 350.000 de procesoare Nvidia H100 12, fiecare la un preţ de aproximativ 30.000 de dolari, este estimat să coste peste 10 miliarde de dolari.
"Motivul pentru această investiţie a Meta este îmbunătăţirea modelului său de inteligenţă artificială Llama. Cel mai recent model Llama 3.1 va integra chatbotul "Meta AI" în aplicaţii precum Instagram şi WhatsApp. Această integrare ar putea face din Meta AI unul dintre cele mai utilizate chatbot-uri la nivel global, cu aproximativ 3 miliarde de persoane care utilizează mesageria instantanee. Instrumentele AI ar putea creşte şi mai mult timpul petrecut pe reţelele sociale, stimulând veniturile din publicitate. Opţiunile plătite de actualizare a AI prezintă un potenţial de venituri suplimentare. Abordarea open-source permite dezvoltatorilor externi să utilizeze modelul pentru propriile aplicaţii de inteligenţă artificială", spune analistul eToro.
"Apple depune eforturi pentru a încorpora inteligenţa artificială - Apple Intelligence - în produsele sale, pentru a îmbunătăţi funcţionalitatea şi satisfacţia utilizatorilor, consolidând loialitatea clienţilor şi oferind astfel companiei un impuls semnificativ de creştere. În special, actualizarea asistentului vocal Siri ar putea stimula vânzările şi consolida avantajul competitiv al Apple pe piaţa smartphone-urilor, unde iPhone-urile deţin o cotă de piaţă globală de 17,3%. Apple generează aproximativ jumătate din veniturile sale din iPhone-uri, dar urmăreşte să stimuleze ciclul de înlocuire, deoarece oamenii îşi schimbă mai rar smartphone-urile decât înainte. Cu toate acestea, deschiderea ecosistemului său către furnizori externi precum OpenAI introduce riscuri semnificative. Gestionarea atentă a confidenţialităţii datelor şi a problemelor de securitate este esenţială pentru evitarea potenţialelor vulnerabilităţi", precizează Bogdan Maioreanu.
Open AI a anunţat motorul de căutare Search GPT care este în curs de dezvoltare, încercând să atace dominaţia Google în acest domeniu. Aceasta este o modalitate rapidă de a monetiza mai bine capacităţile Chat GPT şi este un model încercat şi testat. Microsoft îşi promovează suita 365 având Copilot ca un instrument de productivitate îmbunătăţit. Pe de altă parte, în timp ce atenţia investitorilor se concentrează pe jucătorii AI mai vizibili, portofoliul de afaceri al IBM pentru inteligenţa artificială generativă depăşeşte acum 2 miliarde de dolari, potrivit directorului general Arvind Krishna. Cifra era de peste 1 miliard de dolari în aprilie. În urmă cu un an, IBM a introdus pe piaţă Watson X şi strategia sa de AI generativă. Acum, compania foloseşte inteligenţa artificială prin oferta sa de produse şi servicii. În perioada următoare, IBM rămâne încrezător în perspectiva macro pozitivă în ceea ce priveşte cheltuielile cu tehnologia.
Bogdana Maioreanu mai precizează: "Dar această perspectivă macro începe să se schimbe, potrivit Bank of America, care consideră că am depăşit perioada entuziasmului când vine vorba de inteligenţa artificială, şi tendinţa se va muta de la "spune-mi" cum mă ajută aceasta la "arată-mi". Companiile sunt deja mai precaute în ce priveşte investiţiile în produse de inteligenţă artificială, nefiind sigure cum să le integreze cu sistemele lor tradiţionale. Unele se tem, de asemenea, că investiţia lor ar putea fi depăşită foarte repede de progresele rapide din domeniul AI. De asemenea, nici investitorii nu sunt cuceriţi pe deplin de AI. Doar 33% dintre investitorii români au în portofoliu acţiuni legate de AI, potrivit celui mai recent sondaj eToro Retail Investor Beat. Însă 46% au declarat că intenţionează să investească în viitor în AI. Aşadar, bătălia pentru inteligenţa artificială continuă, dar accentul se mută pe rentabilizarea acesteia".