Politicienii şi presa din Marea Britanie au avut parte de o de o cruntă dezamăgire după 1 ianuarie 2014. Una din principalele teme ale ultimilor doi ani s-a dezumflat precum o minge spartă. Valul de imigranţi din est nu a mai venit, iar acum se caută explicaţii pentru această stare de fapt. Este evident că toate campaniile de presă şi de informare au consumat resurse financiare importante, iar acum se încearcă mutarea discuţiei într-o altă direcţie. Cu certitudine britanicii nu par dispuşi să renunţe foarte uşor la "imigrantul român", posibilul vinovat de serviciu pentru toate lucrurile care nu merg în Insulă.
Nimeni nu a fost deranjat că o bună bucată de timp muncitori din est au lucrat în Londra pentru pregătirea Jocurilor Olimpice din 2012. Ulterior, aceiaşi oameni au intrat în malaxorul retoricii anti-imigraţie, care poate oferi răspunsuri facile nemulţumiţilor şi poate fi transformată în procente în bătălia politică internă. Într-un articol publicat de ediţia electronică a Financial Times, citat de Mediafax, se vorbeşte de valurile făcute în ţara noastră de campania ultimelor luni, care au inhibat cheful de emigraţie, tinerii din ţara noastră afirmând că nu vor să mergă să muncească într-o ţară în care "rasismul" este foarte vocal. "Mi-ar plăcea să stau aici (n.r. Bucureşti), dar dacă mă hotărăsc vreodată să plec, m-aş duce mai degrabă în Germania. Economia lor este mai puternică şi nu sunt rasişti ca englezii", a declarat Monica Andreea, o studentă în anul întâi la Drept, la Universitatea Bucureşti. Potrivit publicaţiei, opiniile tinerei nu sunt neobişnuite, în contextul în care acuzaţiile politicienilor britanici, potrivit cărora românii plănuiesc să "jefuiască" sistemul britanic al bunăstării după anularea, la 1 ianuarie, a restricţiilor care le-au fost impuse, s-au inflamat. Financial Times scrie că migraţia netă din ţara noastră se stabilizează. Atunci când ţara a aderat la UE în 2007, un număr-record de 558.074 de români au plecat în străinătate şi doar 100.268 s-au întors acasă. Însă, de atunci, imigraţia a scăzut. În 2012, numărul total de români care au emigrat a fost de 170.186, cel mai scăzut din ultimii aproape zece ani, iar un număr-record de 176.266 de persoane au decis să revină în ţară, precizează publicaţia.
La un moment dat, liderul formaţiunii xenofobe şi antieuropene UKIP, Nigel Farage, susţinea că un milion de români şi bulgari vor lua cu asalt Marea Britanie în 2014. Realitatea se dovedeşte a fi complet diferită, dar tema nu este abandonată. Există şi voci care consideră că este o pierdere faptul că imigranţii nu se înghesuie la graniţele regatului. John Attlee un oficial din cadrul Ministerului de Interne, crede că românii şi bulgarii ar putea face mai mult pentru Marea Britanie decât fac britanicii. Un alt oficial, Lordul Davis, membru al Camerei superioare a Parlamentului, fost ministru al Apărării în Guvernul laburist al lui Gordon Brown, a adus în discuţie, în Camera Lorzilor, studiul publicat recent de University College London (UCL), potrivit căruia imigranţii din UE veniţi în ţară în ultimii zece ani au contribuit prin taxe cu sume mai mari decât au încasat ca ajutoare, spre deosebire de britanici. În căutarea unor cifre care să ilustreze pericolul, se ajunge şi la situaţii cu efect de bumerang. Astfel, conform unei statistici realizată de o organizaţie guvernamentală, aproximativ 10% dintre persoanele fără adăpost de pe străzile Londrei sunt imigranţi români şi bulgari. Aceasta este cifra scoasă în faţă, datele despre ceilalţi 90% de năpăstuiţi ai sorţii sunt plasate în planul 2, inclusiv faptul că jumătate din ei sunt britanici.