BRUXELLES PROMITE, GUVERNUL SOLICITĂ Vizită cu efect scontat

Periplul bruxellez al premierului Ludovic Orban s-a finalizat cu un sac de promisiuni. Oficialii euopeni, fie că vorbim despre David Sassoli - preşedintele Parlamentului European, fie că vorbim despre Ursula von der Leyen - preşedintele Comisiei Europene sau Claude Michel - preşedintele Consiliului European, l-au asigurat pe şeful Guvernului de la Bucureşti că sunt alături de ţara noastră şi i-au promis că vor sprijini demersul intrării noastre în spaţiul Schengen, efortul de ridicare a MCV şi că vor lua în considerare solicitările actualului Executiv privind alocarea banilor europeni în cadrul financiar multianual 2021-2027.

În urma întrevederilor de ieri, premierul Orban a declarat că principalele teme abordate au fost legate de bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.

Şeful Guvernului a spus: "Am reiterat menţinerea unei alocări serioase pentru Politica de coeziune, menţinerea unei finanţări consistente pentru Politica Agricolă Comună, creşterea flexibilităţii între fonduri - de la 5% la 15% -, fazarea proiectelor mari de infrastructură pe două exerciţii bugetare consecutive şi scăderea de la 35% la 25% a concentrării fondurilor pe obiectivul prioritar. Este important ca România să beneficieze de o alocare bugetară care să ţină cont de realităţile existente în ţara noastră".

Promisiunile de mai sus au fost reiterate şi de liderii Partidului Populari European cu care premierul Ludovic Orban a avut o întrevedere.

În realitate, doleanţele şefului Guvernului par a se izbi de decizia blocului franco-german, care a decis deja modul în care subvenţiile agricole vor fi alocate în următorul exerciţiu bugetar multianual 2021-2027 şi care nu este deloc favorabil agricultorilor din estul Europei. Mai mult, modul privind alocarea şi folosirea sumelor privind politica de coeziune a fost stabilit încă din perioada în care preşedinţia Consiliului Uniunii Europene a fost deţinută de ţara noastră, între 1 ianuarie-1 iulie 2019. Aşa că este greu de crezut, în condiţiile în care celelalte state europene se înscriu în modalitatea de cheltuire a banilor alocaţi de Bruxelles, că procentele vehiculate de Ludovic Orban privind flexibilizarea fondurilor şi scăderea concentrării pe obiectivul prioritar vor fi aprobate de factorii de decizie ai Uniunii Europene.

Cu toate acestea, şeful Executivului de la Bucureşti speră că o acţiune concertată a europarlamentarilor români din PPE şi Renew Europe va schimba raportul în favoarea ţării noastre. De aceea, Ludovic Orban s-a întâlnit şi cu o delegaţie a grupului politic Renew Europe, condusă de preşedintele Dacian Cioloş, în ciuda criticilor formulate de acesta din urmă la adresa noului guvern de la Bucureşti.

Cioloş susţine că a discutat cu şeful Guvernului restanţele pe care le-ar avea acesta în realizarea angajamentele asumate faţă de USR-PLUS, printre care alegerile anticipate, alegerile locale în două tururi şi desfiinţarea Secţie speciale. Preşedintele grupului politic Renew Europe a precizat: "Dintre priorităţile pe care le-am discutat cu Orban la sfârşitul anului trecut, prea puţine au fost atacate frontal de Guvernul PNL. Până acum, s-a bătut pasul pe loc asupra alegerilor locale în două tururi şi a alegerilor parlamentare anticipate, iar despre schimbarea legilor electorale pentru suplimentarea numărului de parlamentari pentru diaspora nu am mai auzit nimic. În discuţia de azi, Ludovic Orban a fost clar în favoarea alegerilor în două tururi şi a alegerilor anticipate, iar acest lucru este îmbucurător, de-acum aşteptăm acţiune politică decisivă în acest sens".

Cioloş s-a arătat nemulţumit că Guvernul nu a desfiinţat secţia specială pentru magistraţi, ci s-a citit în Guvern un memorandum despre statutul acesteia care nu are niciun impact legislativ.

În discursurile sale de la Bruxelles, Ludovic Orban a vorbit foarte des des-pre Pactul Verde European (The European Green Deal) şi a cerut ca forurile de conducere a Uniunii să acorde o atenţie specială fiecărui stat membru şi să susţină fiecare ţară, pentru atingerea obiectivelor care sunt stabilite în pactul respectiv.

Acest lucru arată că şeful Guvernului este îngrijorat de ţintele ambiţioase de decarbonizare economică propuse pentru anul 2030 de Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen, în condiţiile în care Executivul se confruntă în ţară cu situaţiile de la Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Hunedoara, la care se adaugă parcul auto care este departe de a corespunde normelor europene în materie de reducere a poluării aerului.

Peste toate acestea se adaugă şi problema viitoarelor disponibilizări din sectorul minier, care presupune noi programe de reconversie profesională a angajaţilor şi crearea de locuri de muncă în alte domenii în zonele respective. În aceste condiţii, sprijinul tehnic şi financiar al Comisiei Europene este mai mult decât necesar pentru ca ţara noastră să se înscrie în ţintele stabilite prin Green Deal.