Guvernele Croaţiei şi Bulgariei au adoptat, zilele trecute, proiecte de bugete echilibrate pentru anul 2020, continuând eforturile des-tinate consolidării finanţelor publice în vederea adoptării monedei euro, transmite Bloomberg, conform Agerpres.
Deşi ambele ţări îndeplinesc criteriile necesare ca să facă trecerea la moneda euro, ele trebuie totuşi să depăşească posibilele reticenţe ale ţărilor din zona euro cu privire la adoptarea unor noi state în zona unică, după criza datoriilor Greciei şi scandalul cu spălarea de bani din Letonia.
Guvernul de la Sofia a anunţat că va rezolva deficienţele identificate în rândul băncilor bulgare de Banca Centrală Europeană şi are intenţia de a adera la ERM-2 (n.r. mecanismul ratelor de schimb), anticamera zonei euro, în luna aprilie 2020. La rândul său, Croaţia intenţionează să intre în ERM-2 până la mijlocul anului următor, în ideea unei aderări la zona euro până în 2023, după ce datoria publică a fost redusă cu 10 puncte procentuale, în ultimii trei ani.
"Economia croată va continua să crească într-un ritm solid. Guvernul va utiliza veniturile suplimentare pentru a reduce şi mai mult nivelul datoriei publice şi a relaxa fiscalitatea", a declarat ministrul croat de Finanţe, Zdravko Maric.
La rândul său, ministrul bulgar al Finanţelor, Vladislav Goranov, a anunţat aprobarea bugetului pe 2020, care prevede că ţara vecină va reveni la o situaţie fără deficit bugetar, după ce, în acest an, un contract important privind achiziţia de avioane de vânătoa-re a majorat deficitul bugetar la 2,1% din PIB.
Guvernele ambelor state şi-au anunţat în mod oficial intenţia de a adera la ERM-2, o perioadă obligatorie de doi ani înainte de adoptarea monedei euro în care evoluţia cursului de schimb al monedelor naţionale în raport cu euro va fi limitat. Aceasta nu ar trebui să reprezinte o problemă pentru leva bulgară şi kuna croată, deoarece ambele monede sunt ancorate de moneda euro de mai multe decenii.
Dacă vor adera la zona euro, Bulgaria şi Croaţia vor urma Estoniei, Letoniei Lituaniei, Slovaciei şi Sloveniei, care, la fel ca toate fostele state comuniste care au aderat la Uniunea Europeană începând din 2004, au promis că vor renunţa la monedele lor naţionale. Însă, când vine vorba de marile state membre din estul continentului, Polonia, Ungaria şi Cehia nu au planuri privind o aderare imediată la zona euro, în pofida angajamentelor asumate, în timp ce România şi-a exprimat în primăvară interesul de a adera la zona euro, după ce a renunţat la planurile anterioare.